Europa a câștigat războiul energetic declanșat de Rusia

Dragoș Comache Data publicării: Data actualizării:
rusia uniunea europeana
Sursa; profimediaimages.com

Criza energetică din Europa s-a terminat. Asta se vede cel mai bine în cea mai friguroasă perioadă prin care trece continentul în această iarnă. Uniunea Europeană are în depozite rezerve consistente de gaze, care sunt suficiente chiar dacă în restul iernii va fi mai frig decât până acum.

Uniunea Europeană avea stocate în depozite subterane echivalentul a 951,2 TWh de gaze naturale pe 9 ianuarie, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe (GIE) (1). Asta înseamnă că depozitele sunt pline în proporție de 83,4%.

În rândul statelor membre, gradul de umplere variază de la 97,9% în Portugalia şi până la 71,4% în Croaţia. În ceea ce privește marile țări consumatoare, depozitele din Franţa sunt pline în proporție de 78,5%, cele din Italia au un grad de umplere de 77,9%, iar cele din Germania de 88,7%.

România are depozitele pline în proporție de 80,04%, adică echivalentul a 27,1 TWh de gaze naturale.

Asta după ce la începutul lunii noiembrie, depozitele de gaze din Uniunea Europeană au ajuns la un maxim de umplere de 99,6%, cu zece puncte procentuale mai mult decât media ultimilor zece ani.

În aceste condiții, experții Bloomberg (2) susțin că operatorii de gaze pot considera că iarna s-a încheiat. Practic, se poate spune că Uniunea Europeană a câștigat războiul energetic declașat de președintele rus Vladimir Putin, care s-a folosit în ultimii doi ani de energie pentru a-și finanța războiul din Ucraina.

Analiștii agenției americane arată că vremea blândă de la începutul iernii, care e o consecință a încălzirii globale, a dus la o scădere a consumului de gaze pentru încălzire. La asta se adaugă reducerea masivă a cererii din partea companiilor mari consumatoare de energie, care și-au diminuat producția.

Ca urmare, stocurile sunt acum cu mult peste normalul acestei perioade. Media ultimilor 10 ani este de aproximativ 75%, față de peste 83% în prezent.

Aflată aproape la jumătatea sezonului de încălzire, care e pe 15 ianuarie, Uniunea Europeană are provizii din belșug. Chiar dacă frigul s-ar menține în restul sezonului, Europa ar consuma mai puțin gaz natural decât într-o iarnă normală.

Pe baza datelor privind rezervele din ultimii zece ani, Reuters estimează că la sfârșitul iernii, stocurile de gaze ale Uniunii Europene vor fi de 591 Twh, adică un grad de umplere al depozitelor subterane de 52%.

Chiar și după o iarnă foarte rece ar rămâne rezerve de 400 TWh (adică depozite pline în proporție de 35%), în timp ce o iarnă foarte blândă ar putea lăsa echivalentul a până la 800 TWh de gaze naturale (grad de umplere de 70%).

Scăderea cererii, care duce și la un consum mai redus din depozite, a adus și prețuri mai mici. În prezent, pe Bursa din Amsterdam (3), de referință pentru piața europeană, prețul gazului este de 31 euro/MWh. Nivelul este cu 61 la sută sub cel din urmă cu un an și cu aproape 89 la sută sub maximul atins în august 2022.

Chiar și așa, prețurile sunt încă ridicate. Nivelul actual este peste media de 21 de euro a perioadei 2015-2019, înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia și a pandemiei COVID-19, arată datele Reuters. Dar prețurile nu mai sunt la niveluri de criză și este probabil să scadă în continuare pe parcursul acestui an.

Astfel, Europa nu mai are nevoie de măsuri de conservare a energiei de către gospodării, companii și industrie. Ba din contră. Blocul comunitar trebuie să repornească o parte a capacităților de producție din industriile energo-intensive, care au fost oprite în 2022 din cauza prețurilor mari la energie.

În Germania, de exemplu, producția companiilor mari consumatoare de energie, cum ar fi uzinele chimice și combinatele siderurgice, este cu 20% mai mică decât înainte de războiul din Ucraina.

Noua arhitectură energetică a Uniunii Europene vine și cu provocări. Regiunea trebuie să facă față prețurilor relativ mai mari ale gazului pe termen mediu, dacă gazul relativ ieftin din Rusia este înlocuit definitiv cu gaz natural lichefiat (GNL), care e ceva mai scump.

Analiștii Reuters arată că o dependență mai mare de GNL înseamnă că prețul gazelor din Europa va fi determinat din ce în ce mai mult de vreme și de ciclurile economice și politice din afara granițelor sale, în special din Asia.

Practic, Europa va putea întotdeauna să-și surclaseze rivalii pentru a-și asigura cantități suficiente de gaze naturale lichefiate datorită prosperității sale, dar prețurile vor fi din ce în ce mai mult stabilite în altă parte.