Economia Jocurilor Olimpice: Paris 2024 ar putea fi prima Olimpiadă profitabilă după patru decenii. Franța are deja infrastructură
Organizarea Jocurilor Olimpice este o mândrie pentru țările gazdă. Dar și o povară financiară. Începând cu anii 1960, fiecare oraș în care s-au organizat Jocurile Olimpice s-a depășit cu mult bugetul inițial. Cele mai multe au înregistrat pierderi de pe urma găzduirii cele mai mari competiții sportive din lume. Dar, la Jocurile Olimpice de la Paris, există un avantaj. Infrastructura dezvoltată.
Cele mai recente estimări arată că Jocurile Olimpice și Paralimpice de la Paris costă 8,9 miliarde de euro. Și totuși, organizatorii nu au reușit să iasă din capcana depășirilor bugetului. Ei spun că inflația este în mare parte responsabilă pentru majorarea costurilor, de la 6,8 miliarde de euro cât a fost planificat bugetul inițial în urmă cu șapte ani.
E o depășire a bugetului cu 30%, dar aceasta este redusă comparativ cu evenimentele anterioare. Jocurile din 2016 de la Rio de Janeiro și Jocurile din 2020 de la tokyo s-au abătut de la bugetele inițiale cu peste 350%, respectiv 280%, potrivit unui raport S&P Global Ratings.
Deși costurile cu organizarea nu sunt mici, Olimpiada de la Paris ar putea fi una dintre cele mai ieftine din ultimele decenii. Ultimele cinci ediții ale Jocurilor Olimpice au costat fiecare cu mult peste zece miliarde de dolari arată același raport.
Iar asta pentru că Parisul a avut un atu: infrastructura existentă.
Autoritățile au căutat să limiteze costurile reducând la minimum construcțiile noi. Paris avea deja o infrastructură sportivă dezvoltată, inclusiv un mare stadion de fotbal, Stade de France, și un complex de tenis, Roland Garros. A mai fost nevoie doar de trei proiecte noi: Satul Olimpic – al cărui buget a fost depășit cu o treime și a ajuns la 1,5 miliarde de euro, un centru acvatic de 188 de milioane de euro și o arenă unde se vor ține concursurile de gimnastică și badminton de 127 de milioane de euro. Și pentru toate acestea există planuri pentru a fi folosite și după terminarea Jocurilor.
De asemenea, autoritățile au modernizat locații preexistente și cu amenajat spații temporare în unele dintre cele mai cunoscute repere ale capitalei franceze: sportivii vor juca volei pe plajă sub Turnul Eiffel, vor face scrimă la Grand Palais și vor participa la concursurile ecvestre în grădinile din Versailles.
Directorul comitetului de organizare a declarat pentru Washington Post că strategia a fost ca „Jocurile să se adapteze la oraș, nu invers”.
În aceste costuri nu sunt în totalitate incluse cele de securitate, care ar putea majora factura. În contextul foarte tensionat de pe plan global, guvernul francez a desfășurat 45.000 de polițiști și soldați și 50.000 de contractori privați pentru a asigura securitatea în regiunea Capitalei. Iar pentru a evita grevele lucrătorilor publici, guvernul a fost de acord să le ofere bonusuri și stimulente.
De asemenea, în bugetul Jocurilor Olimpice nu au fost cuprinși 1,4 miliarde de euro pentru a face apa din Sena suficient de curată pentru a găzdui competiții de înot și 3,5 miliarde de euro pentru a extinde linia 14 de metrou. Oficialii au spus că acestea erau proiecte pe care urmau oricum să le facă și banii au fost alocați din alte bugete.
De unde vin banii
Organizatorii spun că 72% din cheltuielile de 8,9 miliarde de euro (0,3% din PIB-ul Franței în 2024) sunt fonduri private. Cheltuielile publice totale, unde intră cele ale guvernului și ale autorităților locale și regionale, reprezintă doar 28% din total și au fost direcționate într-un procent covârșitor spre nevoile de investiții.
Bugetul pentru organizarea Jocurilor Olimpice a fost împărțit între investiții, pentru construcția de locații și facilități sportive, (4,5 miliarde de euro) și cheltuielile de funcționare aferente jocurilor (4,4 miliarde de euro).
Potrivit S&P Global Ratings, bugetul de investiții a primit 2,3 miliarde de euro bani publici, în vreme ce bugetul care acoperă cheltuielile de funcționare a primit doar 171 de milioane de euro.
Însă, în condițiile în care în Paris sunt așteptați 11 milioane de vizitatori pe perioada Jocurilor Olimpice, creșterea activității economice ar trebui să susțină veniturile fiscale. Practic, autoritățile locale și centrale vor încasa mai mulți bani din TVA și taxele aplicate turiștilor, iar Centrul de Drept și Economie a Sportului estimează că statul va obține și un mic profit. Va încasa cu aproximativ 400 de milioane de euro mai mult decât a investit în organizarea Jocurilor Olimpice.
În ceea ce privește cheltuielile din fonduri private, și acestea ar urma să fie acoperite de încasări. Vânzările de bilete și veniturile din drepturile de televizare și de marketing ar trebui să aducă 4,2 miliarde de euro. Restul ar urma să vină din sponsorizări, taxe de licențiere și alte venituri.
În aceste condiții, Olimpiada de la Paris ar putea deveni prima după cea din Los Angeles din 1984 în care gazdele nu ies în pierdere după organizarea acestui eveniment.
