Doar șefii din Transporturi au renunțat la funcțiile din CA-urile companiilor de stat sub amenințarea pierderii banilor din PNRR
S-au înaintat primele demisii, după ce în spațiul public au apărut informații că România riscă să piardă sute de milioane de euro din PNRR deoarece Comisia Europeană are serioase semne de întrebare asupra modului în care au fost făcute numirile în Consiliile de Administrație din companiile din energie și transporturi. Deocamdată au renunțat la funcții doar câțiva oameni numiți la șefia Metrorex și la proaspăt înființata Companie de Investiții Rutiere. Șefii din marile companii din energie nu au schițat deocamdată nimic. Premierul dă, totuși, asigurări că nu pierdem banii. Cert e deocamdată că nu îi primim.
Mihai Barbu a renunțat la funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Metrorex. Când a fost numit era și șef al comitetului care alegea și stabilea remunerațiile Consiliului de Administrație al regiei de stat, ceea ce în ochii Comisiei Europene constituie conflict de interese. În plus, Barbu este, potrivit propriului CV, și președintele comisiei de cenzori a Partidului Național Liberal, partid din partea căruia va și candida la alegerile parlamentare. Iar numirea de oameni politici la șefia companiilor de stat contravine, spune Bruxellesul, normelor OCDE privind guvernanța corporativă.
Chiar dacă pleacă de la șefia Metrorex, Mihai Barbu rămane la conducerea unei alte companii aflate în subordinea Ministerului Transporturilor, Telecomunicații CFR.
În documentul prin care renunță la funcție, Mihai Barbu spune că numirea sa s-a făcut legal, dar că a decis să plece pentru a nu pune piedici României în accesarea de bani din PNRR,
Și secretarul de stat Adrian Foghiș, un apropiat al lui Ilie Bolojan, dar și Mariana Ioniță, secretar general al Ministerului Transporturilor, au renunțat la funcțiile de membri în Consiliul de Administrație al proapetei înființate Companii Naționale de Investiții Rutiere.
Bruxelles-ul a și reproșat, de altfel, într-o scrisoare trimisă în iunie autorităților de la București și obținută de Hotnews, că în comitete de selecție a administratorilor au fost angajați ai ministerului, în timp ce mai mulți membri ai conducerii sale la nivel înalt au fost candidați în cadrul procedurii de recrutare. S-a pus astfel la îndoială independența comitetelor de selecție, spune Comisia.
Contactat de Digi24, Adrian Foghiș spune că a renunțat la funcție pentru ca România să nu piardă bani din PNRR și că numirea sa a respectat legislația în vigoare. Acesta va candida pe listele PNL pentru un loc de parlamentar.
"Poziția de secretar de stat cumulată cu cea de administrator în cadrul Consiliului de Administrație al CNIR SA a fost o recomandare din partea Comisiei ca acest lucru să nu se întâmple. Deci nu este vorba despre vreo încălcare a legislației, nu este vorba despre vreo incompatibilitate tehnică. Din punctul meu de vedere și cu privire la speța mea nu este nicio incompatibilitate și nicio încălcare. Este o recomandare cu privire la principiile OECD care sunt în negociere astăzi pentru statul român și ele ulterior probabil că vor face parte dintr-o variantă actualizată a guvernanței corporative” a declarat Adrian Foghiș, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor.
Potrivit informațiilor Digi24, problematice din perspectiva Comisiei Europene sunt și numirile lui Ion Damian, secretar general adjunct în cadrul Ministerului Transporturilor și apropiat al ministrului Sorin Grindeanu, ca președinte al Consiliului de Administrație al Companiei de Drumuri și ca membru în CA-ul de la CFR Infrastructură. Din cele 3 funcții acesta a câștigat anul trecut, potrivit declarației de avere, peste 293 de mii de lei. Cu alte cuvinte i s-au livrat pe card lună de lună circa 24.400 de lei, echivalentul a aproape 4.900 de euro.
Numiri contestate de Brexelles au fost și în mai multe companii energetice, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Conpet, Oil Terminal, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie.
România nu a dat-o în bară doar cu numirile de șefi în companiile de stat. Executivul nu vrea nici să reducă pragul până la care o firmă poate beneficia de impozitarea mai favorabilă la microîntreprinderi. Prin urmare, României îi va fi blocată o parte din a treia tranșă de bani din PNRR a cărei valoare totală se ridica la 2,7 miliarde de euro. Premierul Marcel Ciolacu insistă că nu pierdem bani.
”Un incompetent la Energie a făcut selecţii cum credea el, ca prin ‘ 92- ’96, că merge cu şmecherii. N-a mers la Comisie şmecheria, să pui angajatul tău să-ţi facă subiectele unde merge naşul. Oamenii ăia între timp au informaţii. Au zis: avem o rugăminte, reluaţi procedurile că pierdeţi bani”, a declarat premierul pe 10 octombrie.
Potrivit unor surse guvernamentale, momentan România va primi cu circa un miliard de euro mai puțin din tranșa a treia de plată.
