De ce s-a retras Iohannis din cursa pentru șefia NATO. Problema nu este că renunță, ci de ce a făcut anunțul abia ieri

Alexandru Gologan Data publicării: Data actualizării:
klaus iohannis presedintele romaniei
sursa foto: Inquam Photos / George Călin

E oficial de aproape 24h: președintele României, Klaus Iohannis, renunță la candidatura pentru poziția de secretar general al NATO. Problema nu este că renunță, ci de ce a făcut anunțul abia ieri, dacă înștiințase aliații acum o săptămână în legătură cu decizia sa.

Candidatura președintelui Klaus Iohannis pentru poziția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice (NATO), anunțată încă de pe 12 martie, s-a încheiat într-un fiasco politic. Cinic, am putea spune, s-a terminat așa cum a început.

În mod normal, următorul secretar general al NATO nu este ales, ci este desemnat prin consens de către toți liderii țărilor membre. Încredințarea mandatului pe o durată de patru ani la conducerea alianței este o chestiune pe cât se poate de serioasă. Nu și pentru președintele Iohannis, care a încălcat tradiția și a transmis lumii că se autopropune la vârf, fără a avea susținerea aliaților.

Principalul său contracandidat, premierul Olandei, Mark Rutte, avea susținerea majorității membrilor NATO, cu excepția Turciei, Ungariei și Slovaciei. Pentru a obține sprijinul politic de care are nevoie, Rutte a ințiat ample negocieri și a rezolvat ultimele piese din puzzle marți. Tot marți, 18 iunie, actualul secretar general, Jens Stoltenberg, s-a pronunțat în privința succesorului său.

Miercuri, Klaus Iohannis anunța în stilul caracteristic ce decizie a luat în privința șefiei NATO.

„Despre NATO mai mult mâine. Aceste chestiuni le voi prezenta prima dată în CSAT, după aceea și opiniei publice, dar pot să vă asigur că mâine după-amiază veți fi integral lămuriți și putem să mergem mai departe”, a declarat Klaus Iohannis, potrivit Digi24.

Ieri, în urma ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pe lângă chestiunea donării unui sistem PATRIOT Ucrainei, administrația prezidențială prezenta următoarele:

„Totodată, în ședința CSAT, Președintele României a informat că i-a anunțat pe aliații din cadrul NATO, la sfârșitul săptămânii trecute, asupra retragerii candidaturii sale pentru funcția de Secretar General al Organizației.

Președintele Klaus Iohannis a solicitat membrilor Consiliului să se pronunțe cu privire la candidatura lui Mark Rutte pentru funcția de Secretar General al NATO, aceștia declarându-se în favoarea susținerii de către România a candidaturii premierului olandez.”

În timp ce Rutte a alergat să se împace cu rivalul intransigent Viktor Orban, ultimele vizite ale președintelui Iohannis nu l-au ajutat prea mult.

Transparența instituțională este un principiu constituțional de care șeful statului român nu prea ține cont. Conform alineatului doi al articolului 31 din Constituția României:

„Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal”.

De ce a fost făcut anunțul abia ieri și nu acum o săptămână, cum ar fi fost normal? Răspunsul poate îl vom afla după încă o săptămână de tăcere.