Avem o avalanșă de promisiuni electorale nesustenabile bugetar, avertizează antreprenorii. Cine va suporta costurile?
Fundația Romanian Business Leaders atrage atenția asupra lipsei de sustenabilitate financiară a promisiunilor electorale, în contextul prezentării planului de reducere a deficitului bugetar pe care Guvernul și l-a asumat în fața Comisiei Europene. „Suntem real îngrijorați cu privire la costul care se va răsfrânge în final asupra mediului economic”, transmite RBL joi.
La finalul lunii octombrie, Guvernul a publicat planul pentru reducerea deficitului bugetar, perioada 2025-2031, prin care statul român se angajează să reducă deficitul de la 7,9% estimat pentru acest an la 2,5% din PIB în 2031. Planul, însă, nu oferă claritate cu privire la modul în care se va obține această scădere în termeni reali, în practică, arată RBL.
Ce spun antreprenorii
În reforma fiscală prevăzută cu aplicabilitate din 2025 se prevede un necesar suplimentar de cel puțin 1.1% din PIB în 2025, necesar care cel mai probabil va fi obținut prin majorări de impozite și taxe. Totodată, planul prevede o creștere cu doar 0.5% din PIB pentru îmbunătățirea colectării (acolo unde este, de fapt, lupta cu evaziunea reală), începând cu anul 2026 și apoi o creștere cu 0.2% din PIB în 2031.
De asemenea, planul prevede o reducere a cheltuielilor cu personalul bugetar de la 9.3% din PIB anul acesta, la 8.9% din PIB anul viitor, ajungând la 8.3% din PIB în 2031, fără a oferi detalii cu privire la o reformă a aparatului bugetar. În schimb, nivelul dobânzilor asumate va crește de la 2% din PIB anul acesta până la 3.5% din PIB în 2031. Neclară este și estimarea scăderii cheltuielilor cu asistența socială de la 12.5% din PIB în 2024 la 10.7% din PIB în 2031, în contextul în care nu se precizează nimic privind o reformă a pensiilor, ajutoare sociale sau a sistemului de sănătate, spune fundația.
Previziunile privind creșterea ponderii datoriei publice în PIB pleacă de la 48.9% în 2023, cu o creștere continuă la peste 60% din PIB în 2026-2031 și o ulterioară scădere până la 47.9% din PIB in 2041.
„La o primă analiză a planului de reducere a deficitului bugetar, decodăm că urmează o îndatorare peste măsură, pentru a susține, pe lângă investiții publice, un aparat de stat ineficient, incapabil să se reformeze în mod real. Costurile acestei ineficiențe a aparatului public se transferă – prin decizie politică de mărire a impozitării - fie firmelor (prin taxe mai mari pe profit sau venituri), care la rândul lor vor încerca să o recupereze prin prețuri mărite, acolo unde e posibil sau prin încetarea activității, acolo unde firmele nu pot mari prețurile, fie direct populației (prin accize sau TVA mărite sau prin impozite locale mai mari pe locuințe)”, arată RBL.
Programele electorale versus antreprenorii
RBL a analizat propunerile din programele electorale ale principalelor partide PSD, PNL și USR și afirmă că niciunul nu indică clar modul de reducere a deficitului bugetar, așa cum apare în traiectorie descendentă în Planul Bugetar Structural Național pe Termen Mediu 2025-2031.
„Pe lângă necesarul de acoperire a deficitului bugetar pentru cheltuielile incluse deja în acest Plan, în această campanie electorala politicienii continuă să ofere promisiuni de reducere a fiscalității sau de acordare de facilități fiscale, arătând lipsa de coerență economică. Și, atunci, ne întrebăm: cine își asumă de fapt acest Plan pentru reducerea deficitului bugetar, cine îl va implementa efectiv și cine va suporta în final costurile aferente?
În contextul în care actualul Guvern anunță că nu va crește taxele și impozitele, așa cum declară și susțin și toate partidele politice aflate în campania electorală, care, în plus, propun și reduceri de fiscalitate, și nici nu sunt clar anunțate operarea unor modificări structurale pentru a scădea în mod real cheltuielile bugetare, singura cale logica pentru a aduce la buget banii necesari rămâne împrumutul. Ori acest comportament repetitiv, dublat de lipsa unei viziuni asupra contextului global economic și geopolitic în care ne aflăm, denotă lipsa de responsabilitate și asumare politica, iar exemplul recent al Greciei ramane de referinta într-un astfel de context economic si geopolitic”, mai arată fundația.
