Guvernul a publicat planul bugetar pe care îl va trimite la Bruxelles. Care sunt reformele fiscale care ar trebui să reducă deficitul
Ministerul Finanțelor a publicat vineri seară Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu - 2025-2031 pe care îl va prezenta Comisiei Europene pentru a agrea calendarul de reducere a deficitului sub 3%. Planul prevede asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani, de la deficitul estimat de 7,9% din PIB pentru 2024 la un deficit de 2,5% din PIB pentru anul 2031.
România se află în procedura de deficit excesiv din aprilie 2020, după ce a depășit, în 2019, limita de 3% stabilită în cadrul Pactului de stabilitate și creștere (PSC).
Vezi documentul Aici.
Potrivit planului fiscal, cheltuielile totale sunt estimate să atingă un maxim în anul 2025, de 41,2% din PIB. Ulterior ponderea cheltuielilor s-ar reduce gradual până la nivelul de 35,9% din PIB în 2031. De asemenea, cheltuielile de investiții sunt proiectate să se diminueze treptat de la 7,9% din PIB anul viitor, 7,7% în anul 2026, 6,5% în anul 2027, până la 5% din PIB, odată cu finalizarea implementării proiectelor din PNRR.
În ceea ce privește veniturile curente (operaționale), se constată o creștere a ponderii acestora cu 0,9% din PIB, urmare a implementării reformei fiscale potrivit PNRR, care determină o creștere de la 29,6% din PIB în anul 2024, la 30,5% în anul 2025, după care, prin aplicarea noilor măsuri de colectare, digitalizare și implementarea modulelor antifraudă, procentul de creștere a ponderii acestora în PIB va fi de 0,5%, respectiv 31% în anul 2026.
În ceea ce privește cheltuielile operaționale (curente) de funcționare, situate la 32,9% din PIB în anul 2024, acestea sunt prognozate să ajungă la 30,2% din PIB ca rezultat al ajustării cheltuielilor de personal în următorii ani, a cheltuielilor materiale și servicii, precum și a cheltuielilor cu asistența socială ca urmare a implementării legii privind pensiile speciale precum și a legii privind pensiile generale.
Obiectivele urmărite de Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu:
- Consolidarea sustenabilității finanțelor publice ale României pentru perioada 2025-2031 cu încadrarea în valoarea prevăzută în TFUE privind deficitul bugetar de 3% din PIB și înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă sub 60% din PIB pe perioada de analiză;
- Asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani, având ca punct de pornire un deficit bugetar estimat de 7,9% pentru anul 2024 și ca punct de sfârșit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB;
- Un nou model de finanțe publice al României începând cu anul 2029, respectiv de asigurare a finanțării cheltuielilor curente din veniturile din economia națională întrucât, prin Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu, soldul activității de funcționare va fi echilibrat (zero) în anul 2029, deficitul bugetului general consolidat fiind generat doar de cheltuielile cu investițiile;
- Asigurarea unui ritm anual de investiții publice pentru a asigura absorbția integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune de 46 miliarde Euro, precum și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență de peste 29,7 miliarde Euro, care corespunde cu implementarea unui volum de investiții de peste 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% din PIB în anul 2026, 6,5% din PIB în anul 2027, pentru ca, în ultima parte a PBSTM, ritmul mediu anual al investițiilor să fie de peste 5% din PIB;
- Asigurarea predictibilității sistemului fiscal pentru perioada 2025-2031 întrucât veniturile curente ale bugetului general consolidat cresc de la 29,59% din PIB în anul 2024 la 31,12% în anul 2031 determinate de implementarea jaloanelor 207, 208 și 231 din PNRR privind reforma fiscală cu un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, dar și implementării măsurilor privind mai buna colectare a veniturilor bugetare care determină o creștere a veniturilor curente cu 0,5% din PIB începând cu anul 2026.
Iată cele mai importante reforme cuprinse în planul fiscal:
Reformă fiscală - cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025
Va presupune:
- Actualizarea/revizuirea regulilor de impunere, inclusiv a bazelor de impozitare și ratele de impozitare pentru principalele categorii de impozite și taxe;
- Ajustarea sistemelor de facilități fiscale pentru a asigura aplicarea principiului echității impunerii;
- Revizuirea/eliminarea/combaterea situațiilor de optimizare fiscală;
- Crearea mecanismelor necesare pentru facilitarea/stimularea investițiilor mediului privat;
- Crearea mecanismelor specifice de distribuire a sarcinii fiscale între contribuabili persoane fizice pentru a proteja capacitatea de plată, în special a contribuabililor aflați în situații de risc social, respectiv un sistem de deduceri de bază și specifice raportat la nivelul veniturilor, dar și la situația socială a acestora, precum și pentru a stimula anumite politici publice cum sunt: asigurarea medicală privată, asigurarea de pensii, asigurarea de bunuri și persoane pentru calculul impozitului pe venit;
- Operaționalizarea structurilor specifice pentru a gestiona impozitul pe proprietate.
Reforma impozitării microîntreprinderilor - Impact bugetar – 0,1% din PIB
Presupune:
- Un regim de taxare specific microîntreprinderilor, fără facilități fiscale specifice datorită sistemului fiscal avantajos de impunere a acestora și fără mecanisme de optimizare fiscală care să susțină micii antreprenorii pentru a desfășura activități de business de mici dimensiuni;
- Măsuri fiscale de eliminarea a divizării artificiale a bazei de impozitare, eliminarea deducerilor fiscale și de revizuire a cotelor de impozitare;
- Un mecanism de stimulare a investițiilor pentru micii antreprenori prin intermediul creditului fiscal sau după caz prin alocări de granturi.
Reforma administrării sistemului de impozite și taxe - un impact bugetar de 0,50% din PIB
Presupune:
- Implementarea proiectelor de digitalizare și actualizarea legislației specifice acestora: eFactura, e-TVA, e-Proprietate, e-Transport, e-Casedemarcatfiscale, e-DU;
- Operaționalizarea modulelor specifice pentru reducerea gap-ului de impozite și taxe precum: modulul CARUSEL inclusiv pentru achiziții intracomunitare suplimentare, modulul indicatorilor de risc fiscal INDFISC, modulul specific pentru e-transport: TRANSPRISC, modulul specific caselor de marcat fiscale COMRISC, precum și modulul specific pentru identificarea impozitelor și taxelor care mai pot fi stabilite suplimentar prin inspecții fiscale RORISC;
- Actualizarea sistemului de eșalonare la plată, modernizarea instrumentelor de colectare și plată, îmbunătățirea/modernizarea sistemului de poprire și de sechestrare a bunurilor mobile și imobile, modernizarea sistemului de valorificare a bunurilor supuse executării silite precum și actualizarea corespunzătoare a Codului de Procedură Fiscală;
- Modificarea legislației insolvenței pentru a asigura un control mai mare asupra situațiilor firmelor care se declară insolvente;
- Implementarea unor mecanisme mai flexibile în domeniul vânzării bunurilor mobile;
- Înființarea și operaționalizarea unei structuri specializate în cadrul ANAF pentru a realiza modele statistice și econometrice de analiză a datelor, cuantificarea gap-ului de impozite și taxe, analize statistice și alte categorii de activități specifice formată din: specialiști în IT, statisticieni, analiști financiari și alte categorii de specialiști necesari pentru punerea în aplicare a obiectivelor reformei.
Reforma sistemului de cheltuieli publice - Impact bugetar – 0,35% din PIB
- Crearea unei baze de date pentru costurile medii și controlul creșterilor de peste 20%;
- Reducerea/stabilizarea cheltuielilor de funcționare ale principalelor categorii de servicii publice, pe baza costurilor medii pentru bunuri și servicii calculate prin intermediul bazei de date cuprinzând informațiile din RO e-Factura;
- Extinderea sistemului de achiziții centralizate;
- Digitalizarea sistemului de cheltuieli publice: Actualizarea aplicației informatice BUGET_NG.
Reforma salariului minim
Salariul minim brut este ajustat în funcție de rata inflației prognozate. În plus, dacă noul raport între salariul minim brut ajustat și salariul mediu brut prognozat pentru anul următor este sub pragul de 45%, salariul minim brut suplimentar poate fi, de asemenea, ajustat cu un procent cuprins între 0% - 50% din rata de creștere a productivității prognozate (PIB real/populație angajată), dar fără a depăși pragul de 50% între salariul minim brut și salariul mediu brut.
Reforma pensiilor
- Asigurarea sustenabilității Pilonului II de pensii prin creșterea contribuțiilor la fondurile de pensii private de la 4,75% la 6% până în anul 2030;
- Digitalizarea sistemului de pensii private;
- Introducerea unei noi reguli de indexare a pensiilor;
- Reformarea sistemului de pensii pe baza principiului contributivității.
Reforma pensiilor speciale
- Interzicerea creării de noi categorii de pensii speciale și simplificarea celor existente;
- Plafonarea pensiilor speciale la venitul obținut în perioada de contribuție;
- Reforma are ca obiectiv alinierea pensiilor speciale la principiul contributivității, contribuind la optimizarea cheltuielilor publice într-un trend descendent constant. Se estimează o reducere a cheltuielilor de până la 0,08% din PIB în 2030.
