BNR se pregătește să taie dobânda cheie. Care sunt argumentele
Rata inflației a scăzut mai mult decât se așteptau analiștii, iar momentul oportun pentru reducerea dobânzii cheie pare să se apropie. BNR va decide vineri dacă va modifica după 18 luni dobânda de politică monetară. Iar argumente sunt atât pentru tăierea dobânzii cheie, cât și pentru menținerea acesteia la nivelul actual, de 7%.
De ce este important?
Dobânda de politică monetară este principalul instrument utilizat de băncile centrale pentru domolirea inflației. Acesta se propagă prin intermediul sistemului bancar în întreaga economie.
Explicat foarte simplist, când o bancă centrală crește dobânda cheie, băncile comerciale majorează dobânzile la credite și la depozite. Asta face ca firmele să obțină mai greu bani de la bănci pentru a se dezvolta sau a-și finanța activitățile și, prin urmare, nu vor mai angaja personal suplimentar și nu vor mai majora salariile sau chiar le vor scădea. Prin urmare, oamenii vor consuma mai puțin, ceea ce ar trebui să ducă la reducerea inflației. Iar, pe măsură ce inflația scade spre țintă (2,5% ±1pp în cazul BNR), banca centrală reduce dobânda de politică monetară pentru a nu sufoca economia.
În practică, lucrurile nu sunt atât de simple și pot să apară fenomene care să întârzie scăderea inflației. De exemplu, companiile pot fi obligate să majoreze salariile pentru a nu pierde angajații buni, ceea ce poate duce la creșterea consumului și la majorarea prețurilor în continuare.
Prin urmare, banca centrală trebuie să se uite la mai mulți indicatori înainte de a decide când și în ce pași crește sau scade dobânda de politică monetară. Inflația este principalul indicator la care se uită banca centrală atunci când, așa cum e cazul României acum, vrea să scadă dobânda.
Cum stăm acum
Rata inflației a fost în luna mai la 5,1%. A coborât mai repede decât estimările BNR, care dau pentru finalul anului o inflație de 4,7%. În condițiile în care rata inflației este acum cu aproape două puncte procentuale peste dobânda cheie, asta ar permite o ușoară relaxare a politicilor monetare de către Banca Națională.
Însă, datele Institutului Național de Statistică arată că deși prețurile alimentelor au urcat în ultimul an cu doar 1,24%, sunt în continuare creșteri mari ale prețurilor mărfurilor nealimentare (6,38%) și mai ales ale tarifelor la servicii (9,29%).
De asemenea, Consiliul de Administrație al BNR trebuie să țină cont de majorarea accizelor care a avut loc la 1 iulie, dar și de viitoarele creșteri de pensii și salarii din sistemul bugetar, care cu siguranță vor avea impact asupra inflației.
Și datele de pe piața muncii par să indice că presiunea s-a mai redus. După ce a tot scăzut de la începutul anului, rata șomajului a stagnat în aprilie, iar în mai a crescut ușor. Astfel, de la 5,7% în ianuarie, rata șomajului a ajuns la 5,3% în aprilie și la 5,4% în mai.
În plus, managerii și-au mai temperat intențiile de angajare. După ce luni la rând sondajele arătau că vor să angajeze noi oameni, în special în comerț și servicii, acum doar în construcții managerii estimează o creștere moderată a numărului de salariaţi.
Pe de altă parte, sunt în continuare presiuni pentru creșterea salariilor. Salariul mediu net s-a majorat în fiecare lună de la începutul anului (excepția este ianuarie, dar raportarea la decembrie crează o aberație statistică deoarece în ultima lună din an mulți angajați primesc prime și bonusuri). Astfel, de la 4.859 lei în ianuarie, salariul mediu a ajuns la 5.217 lei în aprilie.
Iar câștigurile mai mari se văd și în evoluția creditării și a consumului, două sectoare care pot influența puternic inflația.
Datele BNR arată că soldul creditelor în lei acordate gospodăriilor populației a crescut de la începutul anului. Iar îngrijorător pentru guvernatorul BNR e că ritmul accelerează. Dacă în ianuarie ritmul de creștere era de 4,4%, în mai a ajuns la 8,9%.
Iar o parte a banilor luați cu împrumut de la bănci s-a dus în consum. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, a urcat lună de lună cu valori importante. Ultimele date disponibile sunt pe luna aprilie, când afacerile din retail au crescut cu 9,5% comparativ cu aceeași lună a anului trecut. Pe primele patru luni, avansul este de 6,5%.
Un argument pentru BNR ar fi că și Banca Centrală Europeană a scăzut dobânda luna trecută. E adevărat, a făcut un pas mic, de 0,25 puncte procentuale, până la 3,75%. Asta după ce inflația din zona euro a coborât la 2,5% în iunie, dar se dovedește persistentă.
De asemenea, Banca Poloniei, la care BNR se uită atent atunci când ia deciziile de politică monetară, a redus dobânda cheie încă din trimestrul trei al anului trecut. Și destul de mult, de la 6,75% la 5,75% în două ședințe consecutive.
Pe de altă parte, Rezerva Federală americană amână tăierea dobânzilor. În același timp, Banca Centrală Europeană nu dă semnale că va urma o nouă tăiere după cea din iunie, iar Banca Poloniei, care se confruntă cu o revenire a inflației, anunță că nu sunt șanse pentru noi scăderei ale dobânzilor în acest an.
Ce se va întâmpla?
Având în vedere toate acestea, analiștii se așteaptă ca Banca Națională a României să înceapă să reducă dobânda cheie în pași mici. Cei mai mulți estimează că vor avea loc două tăieri, prima chiar vineri. În ambele cazuri, dobânda ar urma să fie redusă cu câte 0,25 puncte procentuale.
Există însă și incertitudini ce ar putea amâna începerea ciclului de relaxare a politicii fiscale. BNR este foarte preocupată de riscurile fiscale, ce țin de măsurile fiscale pe care Guvernul va fi obligat să le ia după alegeri pentru a reduce deficitul bugetar. Economiștii Unicredit se așteaptă ca TVA să crească la 21%, de la 19% în prezent, măsură care ar arunca în aer toate calculele BNR de până acum.
