Sprijin financiar pentru fermierii români: Finanțări UE de mii de euro pe hectar pentru legume
Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună (PAC) al României pentru perioada 2023-2027, cu modificări aprobate recent de către Comisia Europeană, prevede o serie de finanțări, unele consistente, la înființarea anumitor culturi.
Dacă la soia, lucernă, leguminoase (mazăre de grădină, fasole boabe și păstăi) și cânepă, de exemplu, sprijinul financiar este cuprins între 104 și 254 euro/ha, la alte culturi poate fi de 1.600 până la 2.000 euro/ha și chiar mai mult. Dar banii nu vin automat, ci cu respectarea unor criterii stricte, iar unele culturi sunt foarte pretențioase.
Legume în câmp
Fermierii care cultivă legume în câmp, pentru consum în stare proaspătă sau destinate industrializării, cum sunt tomatele, castraveții, ardeii și vinetele, beneficiază pentru 2024 de un cuantum unitar planificat de 1.607 euro/ha, iar pentru 2025, de 1.609 euro/ha.
Banii pot fi obținuți dacă legumicultorii au depus solicitarea de plată până la data de 1 noiembrie a anului de cerere și se acordă celor care îndeplinesc următoarele criterii de bază:
- sunt eligibili pentru plata sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS)
- sunt utilizatorii unei suprafețe agricole localizate pe teritoriul României
- lucrează un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha și cu o suprafață a parcelei agricole de cel puțin 0,3 ha
Fermierii trebuie să îndeplinească și criterii specifice:
- cultivă în câmp tomate, castraveți, ardei (gras, lung, gogoșar) și vinete,
- livrează cantitatea minimă de 15.000 kg/ha tomate sau 12.000 kg/ha castraveți sau 11.000 kg/ha ardei sau 13.000 kg/ ha vinete către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranța alimentelor,
- fac dovada valorificării cantității minime pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.
- sămânța utilizată la înființarea culturii trebuie să fie certificată oficial inclusiv categoria standard.
Până aici, sună chiar bine, iar fermierii care au, de exemplu, 10 ha de teren pentru cultivarea legumelor în câmp ar obține, dintr-un foc, sprijin de 16.000 de euro. Problema e că sunt o serie de factori de risc de care fermierii vor să înceapă o astfel de afacere trebuie să țină seama.
Dificultățile sectorului legumicol vizează următoarele:
• cheltuielile tot mai mari an de an cu materialul săditor/răsadul, cu îngrășămintele, pesticidele, cu lucrările mecanice, cu irigațiile;
• cheltuiala cu forța de muncă generează dificultăți, atât în perioada înființării culturii cât și la recoltare, ceea ce implica o majorare a costurilor;
• scăderea producției de legume din cauza majorării prețurilor la energie, îngrășăminte, tratarea culturilor bolilor și contra insectelor;
• forța de muncă familială neplătită, nivel redus al veniturilor în zonele rurale;
• seceta prelungită, seceta pedologică, grindină, ploile intense primăvara, care afectează producția de legume și duc la o rentabilitate scăzută;
• suprafețele cultivate cu legume nu asigură necesarul de consum, atât în stare proaspătă cât și procesată, deci în piețe ajung multe legume de import la prețuri mici;
• suprafețele cultivate în câmp cu legumele pentru procesare nu asigură necesarul de materie primă pentru fabricile de procesare, care funcționează sub 30% din capacitate.
Legume în sere și solarii
Fermierii care cultivă legume în sere și solarii, pentru consum în stare proaspătă sau destinate industrializării, cum sunt tomatele, castraveții, ardeii și vinetele, beneficiază pentru 2024 de un cuantum unitar planificat de 2.108 euro/ha, iar pentru 2025, de 2.109 euro/ha.
Criteriile de bază pentru eligibilitate sunt aceleași ca la cultivarea legumelor în câmp.
Pentru legume cultivate în sere, sprijinul se acordă fermierilor care fac dovada comercializării următoarelor cantități minime anuale pe hectarul cultivat pentru următoarele legume pentru consum în stare proaspătă:
tomate– minimum 85 de tone/ha,
castraveți– minimum 50 de tone/ha,
ardei– minimum 29 de tone/ha,
vinete– minimum 30 de tone/ha.
Pentru legume cultivate în solare, sprijinul se acordă fermierilor lor care fac dovada comercializării de legume pentru consum în stare proaspătă a următoarelor cantități minime anuale pe hectar:
- tomate– minimum 32 de tone,
- castraveți– minimum 30 de tone,
- ardei– minimum 16 tone,
- vinete– minimum 20 de tone.
Dovada valorificării cantității minime se face pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol și depunerea la Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură (APIA) până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.
Și la această categorie de legume fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânța certificată oficial. Nu sunt eligibile la plată suprafețele de sere sau solare în care legumele nu sunt cultivate pe pământ.
Riscurile care pot afecta randamentul și profitabilitatea în urma cultivării legumelor în sere și solarii sunt, practic, aceleași ca la cele din câmp, mai puțin partea cu riscul de secetă, datorită cultivării în spații protejate.
Sămânță de cartofi
Fermierii care cultivă cartofi pentru sămânță beneficiază de un cuantum unitar planificat de 2.005 de euro/ha pentru 2024, respectiv 2.007 euro/ha pentru anul 2025.
Criteriile de eligibilitate de bază sunt aceleași ca și la legume, iar fermierii care vor să cultive cartofi pentru sămânță trebuie să îndeplinească următoarele criterii specifice de eligibilitate:
- au autorizații pentru producerea seminței de cartof pentru anul de cerere
- valorifică minimum 15 tone sămânță de cartof/ha pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, pe care le prezintă la APIA până la data de 15 mai a anului următor anului de cerere;
- fac dovada că utilizează sămânță certificată.
La această cultură pare că e cel mai simplu de obținut sprijinul: se pune sămânța de cartof în pământ, se fac diverse lucrări, apoi se recoltează. Dar nu este deloc simplu.
Cultura de sămânță de cartof se numără printre cele mai pretențioase în privința satisfacerii cerințelor sale față de climă și sol și asigurarea spațiului de izolare față de alte culturi înrudite.
Ținând seama de condițiile de climă și sol ale României, trebuie avută în vedere cultivarea cartofului în zone specializate care se delimitează în funcție de tipul culturii, consum sau sămânță (Brașov, Covasna, Harghita, Suceava).
Tehnologia de cultivare a cartofului de sămânță este una dificilă. În primul rând, este necesară plantarea cartofilor de sămânță din categoriile elită și super elită pentru a obține material săditor de înmulțire I și de înmulțire II, care provine de la stațiuni de cercetare sau firme autorizate, pentru a produce categorii de semințe superioare.
Schema tehnologică este, de asemenea, complexă, iar rotația culturilor se face abia după trei ani.
Certificarea culturilor de cartofi de sămânță este într-un proces continuu, iar o cultură care a fost stabilită inițial poate fi ulterior declasificată, respinsă sau pusă în carantină dacă a fost detectat un organism neconform. Se merge chiar până distrugerea producției pe zona respectivă și interzicerea cultivării terenului pentru cinci ani.
