Lichidarea gigantului imobiliar Evergrande poate fi buturuga mică a economiei Chinei
După ce un tribunal din Hong Kong a decis luni lichidarea Evergrande, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din China, pentru datorii totale de peste 300 de miliarde de dolari, încep să apară întrebări. Evergrande nu a reușit să ofere un plan concret de restructurare deși au trecut mai mult de doi ani de când a intrat în insolvență. Efectul deciziei de lichidare se va extinde mult dincolo de creditorii Evergrande.
În mod normal, lichidarea înseamnă vânzarea activelor dezvoltatorului pentru a rambursa o parte din datoriile acestuia. Însă, în cazul Evergrande nu prea mai e mare lucru de vândut.
Majoritatea activelor Evergrande au fost deja vândute. Prețul proprietăților a scăzut în ultimii doi ani, ceea ce înseamnă că activele care au mai rămas nu au o valoarea prea mare. În plus, valoarea celorlalte două divizii Evergrande care sunt listate la bursă a scăzut cu peste 90% din 2021, potrivit Financial Times.
În aceste condiții, creditorii au așteptări reduse că vor mai recupera ceva. Înainte de decizia tribunalului, estimările arătau că aceștia vor recupera mai puțin de 3% din cât au investit.
Însă efectele lichidării Evergrande sunt mult mai ample.
Se estimează că aproximativ 1,5 milioane de chinezi au cumpărat case în stadiu de proiect, care nu sunt gata în acest moment, dar pentru care au plătit deja dezvoltatorului aproximativ 90 de miliarde de dolari. Iar toți acești oameni și-ar putea pierde banii.
În plus, analiștii se tem că problemele Evergrande s-ar putea propaga în întregul sector. Asta ar putea face ca unii dezvoltatori să nu mai aibă bani pentru a livra locuințele aflate în construcție, estimate de compania de consultanță Gavekal Dragonomics la 1.000 de miliarde de dolari.
Un alt risc este ca dezvoltatorii cu probleme financiare să nu-și poată plăti furnizorii. Din nou, cifrele sunt uriașe. Dezvoltatorii listați la bursă datorau în total 490 de miliarde de dolari furnizorilor la jumătatea anului trecut.
Iar, având în vedere că sectorul imobiliar reprezintă aproximativ 25% din PIB-ul Chinei și a fost principalul motor economic în ultimele două decenii, prăbușirea acestor companii prezintă un risc semnificativ pentru a doua economie a lumii.
Apoi există și un impact potențial asupra sistemului financiar al Chinei, potrivit BBC. Dacă Evergrande cade, băncile și alți creditori ar putea fi obligați să acorde mai puține credite. Acest lucru ar putea duce la o criză a creditelor, când companiile și gospodăriile se confruntă cu creșterea dobânzilor la credite.
Pe scurt, lichidarea Evergrande ar putea submina încrederea în alți dezvoltatori imobiliari și ar putea declanșa o vânzare de panică, care va reduce și mai mult valoarea proprietăților și va agrava criza datoriilor prin care trece sectorul imobiliar. Efectul de domino va afecta și încrederea consumatorilor și, implicit, cheltuielile acestora.
Iar experții spun că din cauza acestor probleme, la care se adaugă creșterea datoriilor administrației locale și situația demografică, a doua economie a lumii ar putea urma o cale similară cu cea a Japoniei din anii 1990 – o perioadă prelungită de deflație, încetinire economică, scădere a pieței imobiliare și stres financiar.
Din unele puncte de vedere, situația din China pare mai rea decât cea din Japonia din urmă cu 30 de ani, potrivit Goldman Sachs. Există însă modalități prin care factorii de decizie pot evita o criză în stil japonez.
Guvernul de la Beijing ar putea accelera restructurarea dezvoltatorilor imobiliari cu probleme și a vehiculelor de finanțare deținute de guvernele locale și ar putea consolida plasele de siguranță socială pentru a încuraja consumul pe termen lung al gospodăriilor. De asemenea, băncile comerciale nu ar trebui obligate să suporte integral pierderile din împrumuturile imobiliare pentru a-și proteja capacitatea de a acorda noi credite.
De asemenea, a doua economie a lumii ar trebui să facă trecerea de la o creștere bazată pe investiții în imobiliare și infrastructură la una bazată pe producție de înaltă calitate. Iar aici există perspective având în vedere majorarea investițiilor în mașini și unelte electrice în sectorul de producție, creșterea producției de instrumente de precizie și de automobile.
