Harta interactivă a mâncării eco din România e făcută de un tânăr fermier, în locul acțiunii statului
Tot mai mulți români doresc să introducă în dieta lor zilnică alimente mai sănătoase, din producție agricolă ecologică, atât pentru ei cât și pentru copiii lor. Oferte sunt numeroase în magazine fizice sau virtuale, dar sunt ele cu adevărat ecologice?
Conform reglementărilor UE, sunt ecologice acele produse agro-alimentare care sunt realizate de producători certificați. Recent, Ministerul Agriculturii a publicat pe site-ul său o listă lungă, tip tabel Excel, cu peste 14.000 de producători ecologici, cu adresele și datele lor de contact, și atât.
Dându-și seama că informația cea mai accesată este cea de la un clic distanță, un tânăr fermier susținător al agriculturii ecologice a intrat pe platforma europeană dedicată producătorilor din domeniu, de unde a descărcat peste 13.000 de certificate acordate pentru producători români.
Apoi a creat un site privat, care se cheamă „Registrul produselor și producătorilor agricoli înregistrați în agricultură ecologică” și care are și o hartă interactivă.
S-a gândit că ar fi util ca și producătorii din domeniu să aibă un „hub”, unde să schimbe idei, numere de telefon, informații despre alți producători, furnizori sau comercianți interesați de produse eco, așa că a creat un grup al producătorilor eco pe whatsapp, unde sunt în prezent aproximativ 2.000 de membri.
Dar, poate mai important, o hartă interactivă cu producătorii din domeniu din fiecare județ.
Îl cheamă Ionuț Părăușanu și este din Vâlcea. El și-a pus speranțele într-o plantație de nuci eco, dar și în ideea de a crea o piață sustenabilă pentru produsele agro-alimentare ecologice în România.
Din punctul lui de vedere, agricultura ecologică în România arată, pe scurt, astfel.
Cele mai întâlnite culturi în sistem ecologic sunt: pășunile, plantele de nutreț, livezile de pruni și meri, grâul, porumbul, mierea și nucile.
Jumătate din fermierii ecologici se regăsesc în 10 județe din nord-vestul țării. Sălaj, Satu Mare, Harghita și Cluj sunt în topul județelor cu cei mai mulți producători ecologici.
Peste 95% dintre crescătorii de animale în sistem ecologic sunt din partea de nord-vest a țării. Acest lucru se datorează faptului că există procesatori ecologici în zonă.
„Prin crearea acestui registru, avem pentru prima dată în fața noastră o imagine fidelă a agriculturii ecologice din România. Aflați rapid cine și ce produce ecologic în orice colț al țării. Acesta include toți producătorii ecologici de fructe, legume, lapte (crescători de vaci și oi în sistem ecologic), ouă, miere ecologică și cereale”, spune Ionuț Părăușanu pentru DigiEconomic.
El a precizat că, din cauza limitărilor bugetare, finanțarea agriculturii ecologice în PAC 2023-2027 a rămas la același nivel ca în 2014, acoperind doar parțial pierderile de venit și costurile suplimentare suportate de agricultorii ecologici.
Tânărul fermier a menționat că, potrivit calculelor oficiale, cultivatorilor de legume și fructe ecologice le este acoperit doar un procent de 55%, respectiv 45% din pierderile care vin odată cu respectarea angajamentelor de practicare a agriculturii ecologice. În aceste condiții, obiectivul UE de a atinge procentul de 25% agricultură ecologică până în 2030 este în dezacord cu deciziile privind finanțarea.
„În prezent, agricultura ecologică în România se practică doar pe 3,5% din suprafața agricolă și nu există nicio țintă asumată la nivel de țară pentru creșterea acestui procent, ba chiar așteptările sunt ca acest procent să se mențină cel puțin până în 2027. La nivelul UE, potrivit statisticilor oficiale, doar nouă țări din 27 practică agricultura ecologică pe mai puțin de 5% din suprafața agricolă a țării, media fiind de 9,07%. Țările cu cel mai mare procent de agricultură ecologică sunt: Austria – 25,3%, Suedia – 20,3% și Estonia – 22,4%”, a spus fermierul.
