Emisiile de metan ale vacilor românești din "fermentația enterică" trebuie scăzute cu 30%
Alimentația vacilor din fermele românești va fi schimbată, Ministerul Agriculturii fiind desemnat să implementeze un nou sistem de furajare astfel încât emisiile de metan ale animalelor din flatulențe să fie reduse cu 10% până în 2030 și cu 30% până în 2050, se arată în Stategia Națională Integrată în Energie și Schimbări Climatice, document actualizat și postat pe site-ul ministerului Energiei, pentru consultare.
Direcția 9 a acestui Plan, care vizează toate domeniile economice, este denumită "Reducerea emisiilor provenite din fermentația enterică. Obiectiv principal: Scăderea nivelului de emisii de CH4 din fermentația enterică".
Obiectivul specific este reducerea emisiilor de metan ale vacilor prin introducerea unei alimentații adecvate a animalelor. "Pe baza acestei ipoteze, factorul de emisie pentru fermentația enterică va fi redus cu 10% în 2030 și cu 30% în 2050 față de 2020", se arată în documentul citat. Ca să se întâmple acest lucru, principala direcție este schimbarea alimentației specifice a șeptelului.
Astfel, urmează a se trece în România la "introducerea metodei de alimentație Total mixed ration (TMR) și a gestionării nutriției". Pe scurt, despre acest lucru este vorba: "Rația mixtă totală (TMR) este o metodă de hrănire a bovinelor de lapte care asigură că fiecare vacă consumă nivelul necesar de nutrienți în fiecare îmbucătură. Rația unei vaci ar trebui să includă furaje de bună calitate, un echilibru de cereale și proteine, vitamine și minerale. Dieta TMR este preparată prin amestecarea tuturor furajelor, concentratelor, suplimentelor proteice, mineralelor și vitaminelor și oferirea lor ca o singură hrană. Numărul de grupuri de animale care trebuie să facă parte dintr-o dietă TMR depinde de dimensiunea existentă a efectivului, de dispunerea grajdului și de zonele de odihnă...Sistemele de rație completă pot economisi forța de muncă și pot reduce costurile generale de hrănire." De implementarea acestei direcții din Planul Net 0 se vor ocupa ca autorități guvernamantale, Ministerul Agriculturii și ANSVSA. Finanțările vor veni din surse private și din programele europene reunite în IPARD 3.
