O fundație cumpără păduri pentru a opri defrișările

200 de mii de hectare de pădure, de unde să nu se mai taie nicio creangă, să nu se vâneze şi să nu se construiască hidrocentrale. Aşa arată, pe hârtie, proiectul înfiinţării şi protejării Parcului Naţional Făgăraş. Demersul este oficial blocat de doi ani. O fundaţie din Braşov dovedeşte însă că proiectul e perfect viabil şi ar putea face din România ţara cu cel mai mare parc naţional împădurit, din Europa.

Sute de hectare sunt afectate de tăierile de pădure în Masivul Făgăraş. O simplă comparaţie a imaginilor de acum, din satelit, cu cele dinainte de 2005 vorbeşte de la sine despre amploarea defrişărilor. Dacă mai punem la socoteală şi partidele de vânătoare desfăşurate în zonă şi microhidrocentralele care ajung să confişte cu totul apa pâraielor din Munţii Făgăraş, înţelegem dezastrul de acolo.

Situaţia nu este mai puţin gravă nici în Munţii Leaota sau Iezer-Păpuşa.

Claudiu Loghin, jurnalist Digi24: „Survolăm zona vârfului Roşu, din masivul Iezer-Păpuşa. Aici, suprafaţa afectată de tăierile ilegale de pădure este de peste 300 de hectare. Imaginile filmate din elicopter vorbesc de la sine despre amploarea tăierilor ilegale de pădure din Iezer-Păpuşa”.

2005 este anul în care statul a retrocedat proprietarilor de drept cele mai multe păduri naţionalizate de comunişti. N-a putut controla tăierile masive de arbori şi aşa s-a ajuns, spun specialiştii, la mii de hectare defrişate ilegal.

Fundaţia Conservation Carpathia din Braşov a început, în 2009, un proiect de conservare a pădurilor din zonă. A cumpărat 21 de mii de hectare, cu unicul scop de a le proteja. Cinci dintre acestea sunt în Munţii Făgăraş. Fundaţia a cumpărat şi 600 de hectare de pădure defrişată, pe care a plantat 1,5 milioane de puieţi de fag, brad, paltin, scoruş sau molid.

„Pe zonele respective au existat foarte multe drumuri de tractor, drumuri, căi de colectare a lemnului ilegale, făcute cu buldozerul, în anii când s-au tăiat pădurile şi am demolat circa 20 de kilometri de astfel de drumuri. S-au acoperit iniţial şanţurile cu resturi de lemn, s-au construit nişte baraje de lemn, s-a acoperit totul cu pământ şi s-a redat panta transversală, în aşa fel încât să fie panta terenului care a fost iniţial”, explică Mihai Zotta, director tehnic Fundaţia Conservation Carpathia.

„După atât de mult timp, în care tot s-a tăiat, nu s-au îmbogăţit, majoritatea oamenilor tot sunt săraci, asta înseamnă că sistemul care este făcut în momentul de faţă de fapt nu funcţionează. Şi noi venim cu alt concept, de dezvoltare a ecoturismului”, spune Cristoph Promberger, director executiv Fundaţia Conservation Carpathia.

Înfiinţarea Parcului Naţional Făgăraş garantează faptul că în zonele de protecţie strictă nu se mai taie nimic, nu se vânează, nu se construieşte, doar se respectă mediul, în starea sa naturală.

2016 este anul în care a fost făcut ultimul demers oficial pentru înfiinţarea Parcului Naţional Făgăraş şi protecţia întregii zone. Proiectul a rămas doar pe hârtie, însă defrişările ilegale şi construcţia de microhidrocentrale pe râurile din Făgăraş au continuat să ameninţe echilibrul zonei.

Potrivit planului din 2016, totul trebuia să fie gata în 2020. S-au împotrivit însă proprietarii de păduri, autorităţile locale, vânătorii şi cei cu interese economice în zonă.

Fundaţia Conservation Carpathia lucrează însă şi în prezent cu peste 20 de mari finanţatori şi a reuşit să adune donaţii internaţionale în valoare de peste 60 de milioane de euro pentru a salva parcul natural.

Oficialii fundaţiei din Braşov vor ca, după ce Parcul Naţional Făgăraş devine realitate, să doneze administraţiei toate terenurile din proprietate. Au o singură condiţie: statul să garanteze protecţia deplină a pădurilor.

• Etichete:
• brasov
• defrisari
• parcul national fagaras
• fundatia conservation carpathia

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei