Video De ce e diferită seceta din 2022 în România. „Ultimii 20 de ani au fost o continuă perioadă de secetă, întreruptă de ani mai normali"

Anul 2022 este caracterizat în România de o perioadă de secetă care s-a instalat mai devreme ca de obicei, spune Ionuț Minea, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Director al Stațiunii de Cercetări Fizico-Geografice și Monitorizare a Calității Mediului Mădârjac, acesta afirmă că motivul este nivelul scăzut de apă în pânza freatică, care nu a mai fost alimentată de precipitații la nivelurile optime încă din toamna anului trecut.

„Trecem acum printr-un moment destul de dificil. Nu ne așteptam la un astfel de fenomen care să se manifeste chiar la începutul verii. În această perioadă, în luna iunie, în mare parte ar fi trebuit să avem o scurgere bogată pe râurile din țară și inclusiv pe fluviul Dunărea. Această scurgere bogată trebuia să fie generată de o cantitate destul de mare de precipitații care să fi căzut inițial în timpul iernii și ulterior acum la începutul verii.

Anul acesta este un an mai special. Cantitățile de precipitații care au căzut pe teritoriul României, inclusiv pentru partea de est a României, sunt foarte foarte scăzute. Dacă, de exemplu, în medie, pentru zona Moldovei aveam undeva în prima jumătate a anului între 270-300-350 de litri pe metru pătrat, în această perioadă, în primele 6 luni, am avut, de exemplu la Botoșani, 100 de litri, la Iași 140 de litri, mai spre sud la Galați 145-150 de litri. Avem cantități mai reduse, 30-50% față de o medie anuală a acestor luni.

Toți acești factori, inclusiv factorul uman, care își pune amprenta prin prelevări de apă, prin tot felul de derivații, duc la scăderea debitelor râurilor și inclusiv al fluviului Dunărea.

Situația actuală nu este una generată de lipsa precipitațiilor din ultima lună, lună și jumătate. Măsurătorile pe care le-am făcut în cadrul unor proiecte de cercetare - de exemplu vulnerabilitatea resurselor de apă din subteran, din Podișul Moldovei, la schimbările climatice - au vizat analiza variațiilor nivelului freatic din Podișul Moldovei. Au scos în evidență că seceta aceasta este o reflexie a secetei care a fost încă din anul trecut, august-septembrie. Pânza freatică nu a mai fost reîmprospătată, nu a mai existat posibilitatea de a se reîncărca cu apă și ușor, ușor nivelul freatic a scăzut, pe fondul cererii din ce în ce mai mare de apă pentru consumul casnic, consumul pentru diverse activități în agricultură. Aici sunt foarte multe investiții făcute la nivel local în legumicultură în zona Moldovei au dus la un deficit de apă destul de pregnant.

În următoarea perioadă lucrurile nu se vor remedia, chiar dacă vom avea cantități importante de precipitații. Vor mai dura câteva luni până când această prânză freatică se va reîncărca”, a declarat Ionuț Minea, la Digi24.

Administrația Națională „Apele Române” a transmis vineri, într-un comunicat, că principalele 40 de lacuri de acumulare (cu rol important în alimentarea cu apă pentru populație, industrie și productia de energie electrică) sunt pline în proporție de 80%.

„Estimăm ca, până la sfârșitul lunii iulie, printr-o gestionare eficientă a volumelor de apă în principalele lacuri de acumulare, coeficient de umplere să fie menținut la un nivel de peste 70%”, arată sursa citată.

„Seceta care se manifestă încă de anul trecut, mai ales în subteran, va fi mai greu de diminuat"

Profesorul Minea vorbește despre imaginea de ansamblu a datelor hidrologice și hidrogeologice din ultimii 20 de ani.

„Să ne uităm pe datele climatice din anul 2000 sau 2007. De exemplu, în primele șase luni ale anului 2000, la Iași cădeau undeva la 150-160 de litri pe metru pătrat. În 2007, un alt an cu secetă extrem de accentuată pe teritoriul României, în partea de est am avut undeva la 167-170 de litri. Specialiștii de la «Apele Române» într-adevăr ne arată că se poate gestiona această situație. O scădere cu 10% a acestor volume nu este una impresionantă. Dacă putem avea precipitații ceva mai abundente în aria montană, aceste lacuri pot prelua un volum foarte mare de apă.

Zilele acestea sunt în practică cu studenții de la Facultatea de Geografie la Stațiunea de Cercetări «Ion Gugiuman» de pe Rarău și a mai plouat câte ceva, chiar în această seară, undeva la 3,2-2 litri.

Ușor, ușor, probabil, vom intra într-o oarecare normalitate, dar reflecția secetei care se manifestă încă de anul trecut, mai ales în subteran, va fi mai greu de diminuat.

Nu putem da vina pe schimbările climatice pentru tot ceea ce se întâmplă ca fenomen extrem în România, dar dacă analizăm datele climatice, datele hidrologice, datele hidrogeologice vom vedea că în ultimele două decenii secetele au frecvență destul de ridicată. Ele nu au un impact psihologic foarte mare, pentru că, în mod normal, mai ales pentru partea de sud și de est a României acestea se produc spre sfârșitul verii și începutul toamnei, atunci când anul agricol deja se cam sfârșește, recoltele sunt strânse iar efectul social și psihologic nu este unul pregnant. Anul acesta, această secetă se manifestă încă de la începutul verii și de aceea acest impact este unul foarte mare și psihologic și social.

Dacă este să ne uităm pe secvența aceasta, din anul 2000 până în prezent, putem menționa anii 2000, 2007, 2011, 2015, 2018, toamna anului 2020, toamna anului 2021 și iacătă vara anului 2022 iar această frecvență a secetelor este foarte foarte mare, mai ridicată decât în mod normal. Dacă e să analizăm științific datele hidrologice și hidrogeologice, vom vedea că în ultimii 20 de ani suntem chiar într-o continuă perioadă de secetă, din când în când întreruptă de ani mai normali sau mai ploioși”, a afirmat Ionuț Minea.

Editor : Alexandru Costea

• Etichete:
• moldova
• iasi
• seceta
• profesori
• dunarea
• botosani
• apele romane
• fluviu
• schimbari climatice
• rauri
• universitatea alexandru ioan cuza

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei