Aung San Suu Kyi, condamnată la 5 ani pentru corupție. Junta din Myanmar o acuză de infracțiuni pentru care ar putea primi 190 de ani
Un tribunal militar din Myanmar a condamnat-o miercuri pe fosta lideră Aung San Suu Kyi la cinci ani de închisoare, după ce a fost găsită vinovată în primul dintre cele 11 cazuri de corupție deschise împotriva ei, scrie Reuters, citând o sursă familiară cu situația procesului. Laureata Nobel, care a condus Myanmar timp de cinci ani, înainte de a fi înlăturată printr-o lovitură de stat la începutul lui 2021, este acuzată de cel puțin 18 infracțiuni, care, combinate, i-ar putea aduce o pedeapsă totală de aproape 190 de ani de închisoare, dacă va fi condamnată pentru toate.
Judecătorul din capitala Naypyitaw a rostit sentința la câteva minute după începerea ședinței, potrivit sursei citate de Reuters, care a cerut să-i fie păstrată anonimitatea, procesul ținându-se cu ușile închise, iar accesul la informații fiind restricționat.
Nu este clar deocamdată dacă Aung San Suu Kyi, 76 de ani, va fi tranferată direct la închisoare pentru a-și isăîși pedeapsa.
Fosta lideră democrată a țării se află într-o locație necunoscută, unde șeful juntei militare, Min Aung Hlaing, a spus anterior că ar putea rămâne după condamnările din luna decembrie 2021 și ianuarie 2022, pentru fapte mai puțin grave, pentru care a primit împreună șase ani de închisoare.
Aung San Suu Kyi a fost acuzată că a primit 11,4 kg de aur și plăți totalizând 600.000 de dolari de la fostul ei protejat, transformat în acuzator, fostul prim-ministru al orașului Yangon, Phyo Min Thein.
Suu Kyi a descris acuzațiile drept „absurde”.
Nay Phone Latt, fost oficial al partidului înlăturat de la putere al lui Aung San Suu Kyi, a declarat că orice decizie a tribunalului este temporară, deoarece conducerea militară a țării nu va dura mult.
„Nu recunoaștem guvernarea, sistemul legislativ și nici judiciar al juntei teroriste... nici poporul nu le recunoaște”, a spus Nay Phone Latt, care face parte din Guvernul Național Unit, guvern din umbră care a declarat revoltă populară împotriva conducerii militare.
Lovitura de stat de la începutul lui 2021 a aruncat Myanmar într-o profundă criză politică, socială şi economică şi a generat o nouă spirală a violenţelor, ceea ce a exacerbat lupta de gherilă cu care această ţară se confruntă de decenii.
Armata justifică lovitura de stat printr-o pretinsă fraudă masivă la alegerile generale din noiembrie 2020, al căror rezultat a fost anulat şi care fuseseră câştigate detaşat de partidului LND, al lui Suu Kyi, la fel ca în 2015.
Aproape 1.500 de persoane au fost ucise în urma represiunii brutale declanşate de poliţie şi armată după lovitura de stat, care au deschis focul asupra manifestanţilor paşnici, potrivit estimărilor Asociaţiei pentru asistenţa deţinuţilor politici, iar 11.400 de opozanţi au fost arestaţi, între care şi Suu Kyi.
Editor : B.P.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News