Geoană: Rusia a dat o lovitură fără precedent arhitecturii de securitate. NATO regândește modul în care își protejează teritoriul

Federația Rusă a dat o lovitură fără precedent arhitecturii de securitate în Europa, ceea ce obligă NATO să-și regândească modul în care își protejează teritoriul. Ca urmare, Alianța Nord-Atlantică își va lua măsuri suplimentare de întărire a flancului său estic, iar România va primi mai mulți soldați NATO cel mai probabil mai repede decât era preconizat, a declarat în exclusivitate pentru Digi24 adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană.

Oficialul NATO spune că agresiunea și războiul ilogic și neprovocat al Federației Ruse împotriva Ucrainei independente continuă și o să vedem, din păcate, intensificarea acestor demersuri în perioada următoare. 

„Ne vom lua măsuri suplimentare de întărire a posturii noastre și de creștere a capabilităților noastre pe flancul estic, pentru că de fapt, prin acest război ilogic și neprovocat, Federația Rusă a făcut mai mult decât să încerce să subjuge o națiune liberă, Ucraina, dar a dat o lovitură fără precedent la adresa arhitecturii de securitate în Europa”, a subliniat Mircea Geoană.

„Vreau să spun un singur lucru: că suntem cu toții preocupați, îngrijorați și încercăm să acționăm cu privire la această criză la granițele NATO, dar ceea ce face Federația Rusă a declanșat deja un proces mult mai profund și de mai lungă durată de regândire a modului în care  NATO își protejează teritoriul. Miniștrii de externe au discutat asta astăzi (vineri - n.r.), miniștrii apărării peste două săptămâni vor discuta din nou”, a spus Mircea Geoană la Digi24.

„Ați observat că după declanșarea în premieră a mobilizării și transformării forței NATO de reacție rapidă, 500 militari francezi din această forță deja au venit la București în 48 de ore după ordinul comandantului suprem aliat NATO, generalul Wolters. Ați observat decizia noastră cu privire la înființarea unui nou grup de luptă condus de Franța în România. Anticipăm comprimarea perioadei până când acest grup de luptă va deveni operațional. Miniștii apărării, în două săptămâni, se vor apleca și asupra evoluțiilor pe termen imediat, dar și pe termen mediu. Anticipăm o prezență mult mai consistentă pe întreg flancul estic: și în Marea Neagră, inclusiv în România, dar și în zona Mării Baltice, pentru că și acolo există presiune din partea Federației Ruse și trebuie să luăm măsuri de ajustare a posturii noastre de o manieră credibilă, neescalatorie, dar de o robustețe fără precedent”, a arătat Mircea Geoană.

Asigurări de securitate pentru România

„O spunea și secretarul general Stoltenberg la conferința de presă susținută după reuniunea miniștrilor de externe: NATO are ca misiune principală apărarea teritoriul aliat - și vreau să reconfirm că niciun centimetru pătrat de teritoriu aliat, românesc, polonez sau oricare ar fi el nu se află sub amenințare și se află sub protecția Art 5”, a spus Mircea Geoană, vineri seara, la Digi24.

„România este un aliat influent și respectat în NATO și într-un fel, faptul că am această poziție la vârful Alianței este și o demonstrație a faptului că într-adevăr e o țară care are greutate specifică și care este o ancoră strategică pentru Alianță. Evident că armata României a suferit decenii de subînzestrare și subfinanțare. Este o realitate. Și evident că în ultimii ani, de când România a decis, așa cum este și solicitarea NATO,  să aloce 2 la sută din PIB pentru apărare este un lucru care produce efecte pozitive. Dar evident că este multă muncă de făcut. Avantajul României și al Poloniei și al țărilor de pe flancul estic că suntem membri NATO este uriaș. Pe lângă capacitățile naționale, care continuă să fie importante și în permanentă perfecționare și creștere de capabilitate militară și operațională, se pot baza pe Art. 5 și pe întreaga Alianță, care să lucreze, să aibă o capacitate comună de reacție”, a dat asigurări secretarul general adjunct al NATO.

Atacul rus asupra centralei nucleare de la Zaporojie, discutat la NATO

În cadrul Alianței s-a discutat vineri și despre cucerirea de către ruși a celei mai mari centrale nucleare din Ucraina, pe care armata lui Putin a bombardat-o joi seară. Momentan nu există vreun pericol pentru Europa, pentru că angajații au reușit să închidă reactoarele nucleare, a arătat Mircea Geoană.

„Am încheiat azi (vineri - n.r.) o reuniune extraordinară a miniștrilor de externe din NATO și l-am avut ca oaspete pe ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, care s-a referit și la acest subiect, așa cum au făcut-o și liderii ucraineni. Am avut, ca de fiecare dată, lângă noi și miniștrii de externe din Suedia, din Finlanda și liderii din Uniunea Europeană. (...) Nu vedem motive de îngrijorare în legătură cu centrala nucleară, lucrurile par să fie sub control, reactoarele - din surse independente - sunt confirmate ca fiind închise, dar asta nu înseamnă că acțiunile Federației Ruse nu rămân la fel de agresive, la fel de violente, provocând pagube materiale și victime civile. Condamnăm în modul cel mai ferm aceste acțiuni ale Federației Ruse”, a spus Mircea Geoană la Digi24.

Ce face NATO pentru Ucraina

„Continuăm să susținem Ucraina, continuăm să asistăm Ucraina inclusiv din punct de vedere bilateral, cu ajutor financiar, cu sancțiuni fără precedent și izolarea fără precedent a Federației Ruse în plan economic, în plan financiar, în plan tehnologic și în plan imagologic”, a spus Mircea Geoană arătând că anularea finalei Ligii Campionilor, a Formulei 1, a unor concerte, chiar dacă ar putea părea acțiuni frivole, transmit un mesaj puternic în special către elita rusească care concură, într-un fel sau altul, la această gravă încălcare a dreptului internațional și tocmai de aceea trebuie sancționată.

Pe de altă parte, forțele suplimentare ale NATO pe flancul estic ar putea ajuta la gestionarea fluxurilor de refugiați care fără îndoială se vor accentua în perioada următoare, spune Mircea Geoană.

„NATO nu este organizația de prim răspuns la o astfel de situație, dar lucrăm împreună cu Uniunea Europeană, lucrăm cu țările din NATO pentru că așa cum cred că ați urmărit, în urmă cu câteva zile, în premieră în istoria Alianței, am decis să activăm planurile de apărare pentru țările de pe flancul estic, inclusiv pentru România, țările baltice, Polonia și așa mai departe. Au și o componentă umanitară, dacă va fi nevoie de militarii NATO pentru a ajuta în găzduirea refugiaților, în logistica și pregătirea pe care armatele noastre o au, o vom face împreună cu autoritățile naționale și cu partenerii din UE. Există la NATO un interes, o preocupare pentru această situație care probabil că se va accentua în zilele următoare”, a arătat Mirce Geoană.

De ce NATO nu instituie zonă de interdicție a zborurilor în Ucraina

Adjunctul secretarului general al NATO a explicat și de ce aliații au decis să nu dea curs cererii Kievului de a institui o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei, o decizie ce l-a înfuriat pe președintele Volodimir Zelenski.

„NATO mai are o obligație, aceea de a nu contribui, chiar într-o manieră indirectă sau involuntară, accidentală, la un conflict și mai mare între Federația Rusă și NATO. Noi ajutăm Ucraina încă din 2014. Mai țineți minte că Ucraina în Constituție avea o clauză de neutralitate, nu voiau nici în NATO, nici în UE. Când s-a schimbat Constituția Ucrainei? După ocuparea ilegală a Crimeei. Așadar, din 2014 NATO a început să ajute armata uraineană prin pregătire și ceea ce vedeți astăzi este o dovadă de solidaritate și de sprijin, dar cu această nuanță foarte, foarte importantă: NATO rămâne o alianță defensivă și este responsabilitatea noastră să ajutăm Ucraina, dar să nu provocăm un conflict pe scară și mai mare între Federația Rusă și NATO și acest lucru îl facem de-o manieră extrem de lucidă, extrem de rațională și extrem de solidar”, a argumentat nr.2 din NATO.

Ce se va întâmpla în continuare?

„Vom vedea ce ne aduc zilele următoare și săptămânile și lunile viitoare. Țineți minte că în urmă cu două luni, când am început să vorbim despre riscul unei invazii iminente a Federației Ruse, mulți se întrebau dacă este o informație care se va confirma. Din păcate, s-a confirmat. Avem aceeași capacitate de a analiza și a procesa informațiile cu privire la evoluțiile din teatrele de operațiuni din Ucraina, avem, evident, pentru că asta este NATO, planuri care să răspundă oricărei situații, dar nu putem anticipa ce se va întâmpla. Ceea ce pot să vă spun e că Federația Rusă și Kremlinul nu au anticipat o luptă atât de eroică, o rezistență atât de dârză la nivelul întregului popor ucrainean și un grad de demoralizare crescând, evident al trupelor ruse. Este tot mai evident că la nivelul trupelor, ele nu au fost pregătite și nu au fost anunțate că vor merge într-un război sângeros împotriva fraților ucraineni. Nu putem spune astăzi cât de mult se va întinde, dar putem să spunem un singur lucru: că nu vedem cum poporul ucrainean, chiar dacă va avea de suferit în continuare prețul unei invazii și al unui război ilogic din partea Federației Ruse, să accepte vreodată să fie subjugat; o națiune ucraineană care nu va renunța vreodată la libertatea și la dreptul suveran de a-și alege viitorul”, a arătat Mircea Geoană.

Editor : Luana Pavaluca

• Etichete:
• nato
• mircea geoana
• razboi ucraina
• invazie rusa ucraina
• flancul estic nato

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei