Cum l-au impresionat românii pe Hans Klemm. Ultimul interviu în calitate de ambasador SUA
"SUA, fără niciun dubiu, văd România ca pe un centru gravitaţional în Europa Centrală şi de Est. Are legătură cu mărimea ţării, cu resursele, cu oamenii, dar de asemenea şi cu angajamentele pe care România şi le-a asumat faţă de parteneriatul strategic, dar şi faţă de comunitatea transatlantică şi alianţa NATO." Hans Klemm, ambasadorul SUA la Bucureşti i-a acordat jurnalistei Digi24 Cristina Cileacu, ultimul interviu în această calitate, iar declaraţia de îi aparţine.
Pot armatele lumii să țină pasul cu tehnologia?
Fost secretar al apărării al SUA: „Numai împreună putem rezista puterii Rusiei”
Legătura istorică a CIA cu Bucureștiul și cum au capturat ideologii sovietici România
Cum își construiește România planurile pentru a cuceri piețele externe
Jurnalism vs activism. „Peisajul mass-media s-a schimbat dramatic”
Cum reușește mica marină a Ucrainei să creeze probleme uriașei flote ruse
„Propaganda rusă are destul succes în Europa de Sud-Est, în special în Balcani”. Și China este interesată de regiune
„Anul acesta este raiul pentru hackeri”. Interviu cu fostul șef al Direcţiei Naţionale Cibernetice din Israel
De ce este Orientul Mijlociu un punct fierbinte pe harta lumii
Cristina Cileacu: Dle ambasador Hans Klemm, ne-am întâlnit exact acum 4 ani, când ne-aţi acordat primul interviu în calitate de ambasador SUA la Bucureşti şi ne-aţi promis atunci că ne veţi acorda şi ultimul interviu în această calitate. Vă mulţumesc pentru că aţi ales programul Paşaport Diplomatic şi Digi24 ca să vă luaţi rămas bun de la România.
Hans Klemm: Mulţumesc, Cristina. Este bine să filmăm din nou împreună. 4 ani sunt puţin mai mult decât ne aşteptam, de la primul nostru interviu, înainte de Crăciun, în 2015. A fost o perioadă minunată, pentru mine şi soţia mea, să fim aici, în România.
Cristina Cileacu: Da, pentru că şi ea a participat la acel interviu, după cum ne amintim.
Hans Klemm: Exact.
Cristina Cileacu: La scurt timp după ce aţi ajuns în România, a fost o tragedie uriaşă care ne-a lovit, tragedia de la Colectiv a avut loc şi guvernele se schimbau. Guvernul Ponta pleca, guvernul Cioloş îi lua locul. Care au fost primele dvs impresii, când eraţi deja în România?
Hans Klemm: Tragedia de la Colectiv a avut loc la scurt timp după ce am venit în România şi va fi mereu ceva care îmi rămâne adânc întipărit în memorie, ca să fiu sincer. Mari (n.r. dna Klemm) şi eu am fost acolo în fiecare an să ne arătăm respectul pentru cei care şi-au pierdut viaţa în mod tragic, să fim alături de cei care au fost răniţi şi de familiile lor, la fiecare comemorare a incidentului. Ce m-a impresionat pe mine a fost puterea răspunsului la această tragedie, care, aşa cum ai spus, a avut ca rezultat schimbarea guvernului. Şi am văzut această putere în mod repetat, în anii care au urmat, în cea mai mare parte a fost o inspiraţie pentru mine ce s-a întâmplat în iarna lui 2017, în ianuarie şi februarie, când au fost jumătate de milion de oameni sau mai mult, care demonstrau pe străzi pentru menţinerea statului de drept şi pentru justiţie, nu doar în Bucureşti, ci şi în alte oraşe mari din România.
Diplomaţie în vreme de ordonanţe de urgenţă
Cristina Cileacu: Dvs şi alţi ambasadori UE, personalul ambasadei SUA din Bucureşti au susţinut foarte mult lupta cetăţenilor români pentru dreptul lor de a avea un stat de drept. În acelaşi timp, aţi fost acuzat că interveniţi în afacerile interne ale României. V-aţi întâlnit cu toţi foştii lideri, Dragnea, Dăncilă, Tudose, Grindeanu. Cum au fost acele întâlniri atunci?
Hans Klemm: Uneori, sincer, erau destul de dure. Deseori, totuşi, datorită puterii parteneriatului strategic, întâlnirile cu toţi liderii pe care i-ai menţionat au fost destul de călduroase şi productive. Dar îmi amintesc în mod special, cred că era în jurul datei de 1 februarie 2017, când am avut ocazia să mă întâlnesc atât cu premierul Grindeanu, cât şi cu preşedintele (n.r. PSD) Dragnea, când guvernul înainta cu ordonanţa de urgenţă care au generat îngrijorare în rândul românilor şi oamenii manifestau pe străzile din Bucureşti, dar era şi o atmosferă de îngrijorare şi în ţara mea, dar şi la nivelul altor parteneri internaţionali ai României, cum ai spus şi tu. Deci, am avut discuţii foarte deschise şi sincere în timpul acelor întâlniri, dar din nou, aş vrea să subliniez că de-a lungul misiunii mele aici, unul dintre aspectele a fost legat de generozitatea guvernelor României de a ne oferi mie şi colegilor mei, ocazia să discutăm cu ei, ca să ne exprimăm sincer îngrijorările pe care SUA le aveau sau speranţele pe care SUA le aveau.
Dorinţele politicienilor români
Cristina Cileacu: Vreunul dintre aceşti foşti lideri pe care i-am menţionat şi-au exprimat intenţia de a avea întâlniri cu preşedintele dvs, cu Donald Trump?
Hans Klemm: O, da! Sau cu alţi lideri din administraţia americană. Aceasta a fost o temă constantă şi specifică relaţiilor noastre, dorinţa de a avea o frecvenţă mai ridicată a întâlnirilor la nivel înalt, la nivel prezidenţial sau mai jos. O frustrare pe care o am eu este că sunt mai bine de 12 ani de când Condoleezza Rice, fostul secretar de stat, a vizitat România pentru o chestiune concretă. Dar, pe de altă parte, sunt foarte fericit şi mândru că în timpul misiunii mele aici, preşedintele Iohannis de exemplu, a putut să meargă de 3 ori la Casa Albă, ca să se întâlnească o dată cu vicepreşedintele Biden, dar apoi de două ori, în iunie 2016 şi august anul acesta, cu preşedintele Trump.
2% din PIB, suma care atrage atenţia SUA
Cristina Cileacu: Vizitele precum sunt acestea sunt foarte importante pentru cariera unui diplomat, mă refer la întâlnirile la nivel prezidenţial. Dar de ce sunt SUA atât de interesate de fostul bloc estic, să-l numim aşa, din care face parte şi România?
Hans Klemm: Da, pentru că este strategic, o parte de lume foarte importantă. Am văzut săptămâna trecută, la întâlnirea liderilor aliaţi NATO, la Londra, unde preşedintele Trump, în mod voit şi specific a aranjat o întâlnire cu liderii din Europa Centrală şi de Est. Iar acest lucru s-a întâmplat pentru că, în primul rând, aceasta este o parte de lume foarte strategică pentru noi. SUA şi aliaţii săi, împreună cu partenerul său strategic, România ne uităm la asigurarea stabilităţii şi securităţii comunităţii transatlantice, munca pe care o facem aici este foarte importantă, inclusiv în România. Dar, în al doilea rând, ca aliaţi în NATO, ţările din această parte de lume în mod special, au răspuns cel mai repede la angajamentul făcut de toţi aliaţii, de a-şi îmbunătăţi contribuţiile la nivelul Alianţei, pentru împărţirea responsabilităţilor.
Cum l-au impresionat românii pe Hans Klemm
Cristina Cileacu: Corupţia este încă o problemă mare pentru România şi aţi fost şi aici printre cei care au subliniat deseori că ar trebui să ne ocupăm de această situaţie. Acum, că misiunea dvs se încheie, cum vedeţi această problemă? Merge înspre o direcţie bună sau va continua să fie o problemă pentru mult timp, aici, în România?
Hans Klemm: Corupţia, sigur că trebuie să fie combătută aici în România, dar şi în alte ţări, inclusiv în SUA.
Cristina Cileacu: Da, peste tot în lume, practic.
Hans Klemm: Peste tot în lume. Îngrijorarea noastră din ultimii 3 ani a fost că atât parlamentul, cât şi guvernul României slăbeau independenţa sistemului de justiţie şi abilitatea procurorilor români să combată corupţia. Şi nu au fost doar SUA îngrijorate de această situaţie, din nou, au fost şi Comisia Europeană, Parlamentul European, GRECO, Comisia de la Veneţia, parteneri cheie ai României din rândul statelor membre UE şi desigur, românii. Speranţa mea acum ar fi ca România să se întoarcă la calea pe care a urmat-o înainte de această situaţie, când avea un model puternic şi solid de luptă împotriva corupţiei. Şi spun asta, pentru că ceea ce am văzut în mai, când românii au venit în număr record la vot, atât pentru membrii Parlamentului European şi au trimis un semnal foarte puternic legat de susţinerea lor pentru o justiţie stabilă şi independentă, lupta anticorupţie, dar au votat şi pentru referendumul pentru statul de drept. Acesta a fost un moment inspiraţional excepţional, pentru mine şi mulţi dintre partenerii mei care lucrează în comunitatea diplomatică de aici.
De ce a fost ambasadorul SUA la ambasada rusă
Cristina Cileacu: Să fiţi ambasadorul SUA în România, înseamnă că aveţi de a face puţin şi cu ruşii, pentru că sunt în zona noastră. A fost un moment în timpul misiunii dvs de aici, la Bucureşti, când aţi participat la o recepţie ţinută de ambasadorul rus, la ambasada lor. Despre ce a fost vorba, pentru că atunci toată lumea a fost puţin şocată.
Hans Klemm: Două lucruri. Unul, primul meu drum în afara Bucureştiului, în 2015, a fost la Deveselu, la instalaţiile de sprijin naval, unde este poziţionat scutul antirachetă Aegis Ashore. Ultima mea vizită în afara Bucureştiului, ca ambasador, a fost de asemenea la Deveselu. A fost o zi reuşită, am putut să ducem acolo 20 de ambasadori şi spun aceste lucruri pentru că acuzele Rusiei cum că Deveselu este o ameninţare pentru ea, nu sunt reale. Scutul este făcut pentru apărarea împotriva ameninţărilor balistice din Orientul Mijlociu, în mod specific din Iran. Dar, oricum, aceasta a fost o temă constantă a misiunii mele aici, de câte ori era vorba despre Deveselu eram criticaţi imediat, România era rapid criticată de Rusia. Rusia şi SUA au relaţii diplomatice, uneori au fost provocatoare, dar se derulează. Abordarea SUA a fost constant în favoarea găsirii de soluţii să îmbunătăţim relaţiile dintre Rusia şi America şi o parte a acestor relaţii diplomatice este faptul că atunci când ambasadorul rus este gazda unui eveniment diplomatic, eu sunt invitat, iar când noi suntem gazda unui eveniment diplomatic, îl invităm pe ambasadorul rus. Am fost la Ziua Victoriei, îmi amintesc acest lucru, în 2018 şi acest lucru a atras multă atenţie. Dar nu a fost nimic mai mult decât faptul că îmi prezentam respectul faţă de sacrificiul pe care l-au făcut, nu doar Rusia, ci şi aliaţii, în al Doilea Război Mondial, ca să învingă Germania nazistă şi fascismul.
Ce face de fapt un ambasador străin în România
Cristina Cileacu: Aţi călătorit mult în ţară şi aţi ajuns să ne cunoasteţi destul de bine. Poate aţi observat că avem obiceiul să ne desconsiderăm şi poate aţi observat şi tendinţa de a emigra pentru a găsi o viaţă mai bună, în afara ţării. Cum vedeţi România după 4 ani de misiune aici, avem un drum clar sau ne întoarcem în timp.
Hans Klemm: Cred că mergeţi pe direcţia bună, înainte. Dar este nevoie să faceţi mai mult, ca să vă asiguraţi că România este capabilă să îşi atingă potenţialul. Cred că are un potenţial uriaş datorită oamenilor săi, dar şi datorită resurselor naturale, a poziţionării strategice. Când am ajuns aici prima oară, ai dreptate, am încercat să călătoresc în afara Bucureştiului cât de des am putut şi am vizitat acum toate judeţele din afara Bucureştiului şi Ilfovului. Când fac asta, vreau de fiecare dată să mă întâlnesc cu autorităţile locale, primarii, şefii de consilii judeţene, prefecţii. Îmi amintesc că în 2015, când am început să fac aceste călătorii şi îi întrebam pe cei din teritoriu, care sunt provocările cele mai mari pe care le aveţi, de obicei primeam o varietate de răspunsuri, în funcţie de locul unde eram. Uneori vorbeau despre infrastructură, alteori spuneau că au nevoie de un spital, dar mai recent, în ultimul an, când îi întâlneam pe aceşti oficiali, uniform şi unanim, principala preocupare pe care mi-o împărtăşeau era dorinţa de a-şi ţine copiii acasă, voiau să le poată oferi o viaţă de calitate, oportunităţi de angajare, educaţie bună, servicii de sănătate bune, pentru a-şi păstra copiii în localităţile lor. Iar acest lucru reflectă migraţia în număr mare, care încă mai are loc. Sunt de acord cu perspectiva pe care o are probabil toată lumea, că aceasta este provocarea cea mai importantă pentru România. Acestea fiind spuse, talentul care există aici, în România este excepţional. Şi îmi amintesc de una dintre călătoriile mele la Hunedoara, când m-am întâlnit cu un grup de elevi de gimnaziu, care au mers cu câteva luni înainte în Mexico City şi au concurat la nivel global în robotică şi au câştigat, au câştigat la o diferenţă uriaşă faţă de ţara care a ieşit pe locul doi.
SUA consideră România un centru gravitaţional
Cristina Cileacu: Dacă ne uităm la regiunea noastră, putem spune că România stă mai bine, comparativ cu vecinii săi, dacă vorbim despre statul de drept, libertatea de expresie şi chiar de economie. Credeţi că ar trebui să fim o voce mai puternică în regiune, pentru că se pare că nu avem acest obicei de a fi mai puternici în zonă.
Hans Klemm: SUA, fără niciun dubiu, văd România, aşa cum îi spunem noi, ca pe un centru gravitaţional, în Europa Centrală şi de Est. Din nou, are legătură cu mărimea ţării, bineînţeles, cu resursele, cu oamenii, dar de asemenea şi cu angajamentele pe care România şi le-a asumat faţă de parteneriatul strategic , dar şi faţă de comunitatea transatlantică şi alianţa NATO. Am discutat deja de investiţiile de 2% din PIB, în apărare şi securitate, România îşi modernizarea armatei, inclusiv prin achiziţia de sisteme de arme sofisticate, cum sunt rachetele Patriot. Iar contribuţia României la pace şi securitate în locuri aflate la distanţă, cum este Afganistan, de departe cel mai bun exemplu, dar sunt foarte multe altele, datorită acestei dorinţe a României de a fi un aliat şi un partener atât de puternic şi dacă ne uităm şi la dimensiunea economică, SUA chiar vă vede ca un partener cheie pentru noi, în regiune. Cred că România are o voce eficientă în regiune şi de fapt, în Europa. Să nu uităm preşedinţia Consiliului UE pe care a deţinut-o România la începutul acestui an. Din perspectiva SUA, aceasta a fost o perioadă foarte eficientă şi din nou, din perspectiva SUA, sunt mai multe domenii în care am putut să lucrăm bine cu România ca să înaintăm în chestiuni cheie ale politicilor. Alte exemple ar fi de pildă siguranţa în domeniul 5G. România a intrat într-un memorandum de înţelegere legat de politicile pentru securitatea 5G. A fost primul din lume şi acum, acest acord a devenit un model pentru alte ţări în regiune, cum este Polonia, de exemplu. Pot veni cu multe exemple unde România a fost lider şi aţi putea să faceţi chiar şi mai mult, în mod special în Balcanii de Vest. România are legături strânse şi relaţii foarte bune cu ţări precum Serbia, Croaţia, Bosnia-Herţegovina, deci poate şi acolo ar fi o posibilitate pentru România să joace un rol mai activ.
Final de misiune şi carieră diplomatice
Cristina Cileacu: De regulă, când se încheie o misiune diplomatică, în cazul dvs misiunea de 4 ani în România, sunt şi câteva regrete. Deci, în cazul dvs, care sunt regretele de la finalul de misiune, ce nu aţi reuşit să faceţi?
Hans Klemm: Sincer, plec fără niciun fel de regrete.
Cristina Cileacu: Asta este bine.
Hans Klemm: Eu şi soţia mea am fost atât de onoraţi să avem acest rol şi aceste responsabilităţi în ultimii 4 ani. Îmi voi încheia cariera diplomatică, atunci când plec din România şi pot spune fără niciun dubiu că a fost punctul culminant al carierei mele de diplomat american faptul că am avut onorarea să îmi reprezint ţara în România în ultimii 4 ani. Sunt momente pline de provocări, aşa cum discutat, dar de asemenea am avut şi succes în multe domenii, în securitate, în susţinerea consolidării democraţiei în România, în promovarea dimensiunii economice a relaţiei noastre, a investiţiilor americane în România, dar şi a investiţiilor româneşti în SUA şi a comerţului între ţările noastre. Cu toată modestia, cred că am reuşit într-un număr de domenii să ne întărim parteneriatul între ţările noastre şi cel mai important, să ne consolidăm buna înţelegere şi legăturile care există între români şi americani.
Cristina Cileacu: Dle ambasador Klemm, a fost o onorare să vă cunosc şi vă mulţumesc încă o dată pentru interviu, succes în tot ceea ce veţi face de acum înainte.
Hans Klemm: Mulţumesc, Cristina.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News