Motive invocate de migranți pentru a primi azil în România
Două treimi dintre migranţii ajunşi în ţara noastră nu primesc azil politic. Asta pentru că nu pot dovedi în instanţă că sunt persecutaţi în ţara de origine. Unii dintre ei chiar inventează poveşti în speranţa că vor putea rămâne în România. Unul dintre puţinii judecători de la noi, specializaţi în procedura de azil, a vorbit, pentru Digi24, despre motivele care duc la respingerea acestor solicitări de azil.
Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”
George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”
Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă
Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°
Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”
Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis
Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”
Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza
VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București
Laura Andrei, judecător specializat în azil: A pretins că aparţine unei minorităţi religioase şi politice în ţăra lui de origine şi că dacă va fi returnat va fi expus unui pericol de moarte acolo. Informaţiile pe care noi le-am obţinut din țara de origine atestau însă că minoritatea etnică la care dumnealui făcea referire erau la putere în ţara respectivă.
Este doar unul dintre multele astfel de exemple întâlnite în cariera judecătorei Laura Andrei, un magistrat cu 25 de ani de experienţă în domeniul azilului. Sunt sute astfel de cazuri în care dosarele de azil sunt respinse pentru că solicitanţii inventează poveşti.
Cererile ajung inițial la Inspectoratul pentru Imigrări, iar, atunci când migranţii nu sunt de acord cu soluţiile date acolo, le contestă şi ajung în instanţă.
Laura Andrei, judecător specializat în azil: În ultimii ani, marea majoritate au fost respinse. Se pot respinge când temerea de persecuţie nu este probată.
Asta s-a întâmplat şi cu fratele unei refugiate din Siria. Sabrine Alhala a primit azil în România, dar fratele ei nu.
Sabrine Allhala, refugiată: Eu m-am născut în Liban, dar am născut copiii în Siria, de aceea am primit azil. Dar fratele meu s-a născut în Liban şi nu a primit, nu a fost acceptat.
Bogdan Cojocaru, purtător de cuvânt IGI: În cursul anului 2017, la nivelul Inspectoratului de Imigrari au fost depuse 4.820 de cereri, înregistrându se o creștere cu 161% față de anul precedent.
Mai puţin de jumătate dintre ei au obţinut însă o formă de protecţie în ţara noastră.
Laura Andrei, judecător specializat în azil: M-a impresionat în mod special situaţia unei mame din Irak care a cerut azil în România, împreună cu cei 4 copii ai ei. Era terorizată de gândul că dacă se va întoarce în Irak, băieţii ei mari care avea 14-15 ani vor fi luaţi cu forța în armată şi trimişi să lupte.
Maria Moiş, jurnalist Digi24: Mulţi dintre imigranţii ajunşi în ţara noastră îşi depun actele pentru a obţine azil, deşi nu vor să rămână în România. Dar, odată ce au iniţiat această procedură ei nu pot fi returnaţi în ţara de origine.
Cheltuielile de judecată în procesele pentru obţinera azilului sunt suportate de statul român, care oferă solicitanţilor cazare, acces la serviciile medicale şi 16 lei pe zi pentru cheltuieli personale.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News