În cât timp ar putea avea românii spitale decente, dacă reformele și modernizarea ar începe chiar azi

Institutul „Marius Nasta” din București este singurul institut pentru boli pulmonare din România. Fiind o instituție medicală atât de importantă, ne-am aștepta să vedem o clădire impresionantă, dotată la standarde înalte. Însă lucrurile nu stau deloc așa. Dimpotrivă. Unele pavilioane din curtea spitalului par că sunt la un pas să se dărâme. Banii obținuți pentru reabilitare nu sunt suficienți, motiv pentru care un corp de clădire a fost renovat în exterior doar pe jumătate.

„Pavilionul 2 și 3, pavilionul lângă care ne aflăm acum, și celălalt, sunt cele mai vechi, sunt din 1906 construite, iar lucrurile nu se pot face pe porțiuni, pentru că înseamnă că noi cârpim. Într-un spital vrei să mergi să te faci bine. Restul sunt drame. Dacă nu ai grijă de fiecare aspect, ajungem să trăim cu frica că ni se poate întâmpla orice”, spune Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”, care însoțește reporterul într-un tur al instituției medicale. 

„Aici este centrala termică a Institutului Marius Nasta și dincolo este spălătoria. Investițiile în zona asta, deși aparatura, o parte din aparatura din centrala termică, este nouă, clădirea în care ele sunt adăpostite este tot veche”, își continuă Beatrice Mahler prezentarea.

„Pavilionul 1 este construit undeva în jurul anului 1930. Este un pavilion care a fost renovat parțial după 1990 și renovarea s-a realizat la nivel de fațadă, dar doar pe corpul 1 al acestui pavilion. Celelalte corpuri nu sunt renovate, pentru că banii cu care s-a făcut această renovare au venit din fonduri externe și au fost limitați. Au fost pentru mai puțin de jumătate de clădire”, explică Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

Când banii nu mai ajung și pentru scări...

O altă construcție vorbește despre neputința din sistemul medical. Reabilitarea ei a început acum un deceniu, când lucrările s-au oprit pentru că n-au mai fost bani și pentru construirea scărilor de evacuare. Din acest motiv, pavilionul nu are autorizație de prevenire a incendiilor.

„Sunt la jumătate făcute. Mai trebuie finanțare ca să le finalizăm. Trebuie să aibă două etaje. Sunt scări care practic vor permite evacuarea, în caz de nevoie, a pacienților. Pavilionul are scări centrale. Cele care erau construite și care sunt în acest moment în clădire sunt scări foarte înguste, scări de tip spirală, care nu mai corespund normelor actuale”, explică Beatrice Mahler.

În aceeași curte a Institutului Marius Nasta, găsim un alt pavilion cu probleme. Acesta are scări de evacuare, dar sunt atât de vechi, încât sunt complet ruginite. Problema în privința folosirii este însă alta: legislația.

„Direcția de Sănătate Publică nu recomandă ca aceste scări de metal să fie utilizate de personal. ISU recomandă însă utilizarea acestor scări și recomandă aceste tipuri de scări la clădirile vechi tocmai pentru că scările care sunt în acest moment în aceste clădiri vechi nu sunt conforme pentru evacuarea personalului”, arată Beatrice Mahler.

Norme de verificare contradictorii

Legislația în sănătate este veche, iar normele de verificare sunt contradictorii.

„Nu se stă la masă pe diverse tipuri de instituții care vin în control. Fiecare are setul ei de legi, setul lor de măsuri, sancțiunile pe care le aplică, dar de multe ori măsurile pe care ar trebui să le iei pot să fie în contradicție cu măsurile pe care ți le pretinde un alt control”, spune managerul Beatrice Mahler. 

„Dacă nu facem nimic, dacă nu începem să schimbăm legislația, peste cinci ani putem să discutăm despre aceleași probleme, peste 10 ani - de aceleași probleme, adică oamenii vor fi tot nemulțumiți”, spune Constantin Dina, fost șef al Corpului de control.

Între timp, în România, la două spitale au fost incendii devastatoare, unde au murit pacienți carbonizați. Evenimentele au zguduit pe moment sistemul, s-au făcut controale, însă degeaba.

Angajaţi puţini, probleme multe

Problemele sunt multe, deficiențele sunt profunde și nu pot fi rezolvate de pe o zi pe alta de puținii angajați pe care îi au spitalele. De exemplu, departamentul tehnic de la Institutul Marius Nasta are doar trei oameni.

„Din punctul meu de vedere, este spre imposibil de a rezolva toate problemele. Spitalul este, din punct de vedere al instalațiilor, în stare destul de degradată, e greu să-l reparăm deoarece nu avem personal. În birocrație, toate lucrurile merg foarte greu”, spune Cosmin Teodorescu, șef de serviciu tehnic la Institutul „Marius Nasta”. 

„Toată instalația electrică e din aluminiu. În ziua de azi nu se mai folosește așa ceva, trebuie să fie toată instalația din cupru, plus că instalația este dimensionată pentru un spital folosit în anii '70”, arată tehnicianul.

„Ne lovim de situația în care trebuie să întrerupem activitatea în spital pentru a putea desfășura câteva lucrări impuse de reprezentanții IGSU, pentru a ne alinia la standardele actuale”, explică Paul Ștefan, șef al serviciului administrativ de la „Marius Nasta”.

De unde ar putea veni banii

„Cu greu vor putea unele clădiri să fie amenajate, astfel încât să facă față noilor norme”, atrage atenția Constantin Dina. „De aceea, cred că în anumite condiții, pentru clădirile care nu pot să beneficieze de acest lucru, cred că ar trebui o derogare de la unele prevederi legislative”, spune Constatin Dina.

În cazul Institutului „Marius Nasta” e nevoie ca de aer de o clădire nouă. Documentația a fost depusă atât la Ministerul Fondurilor Europene, cât și la Ministerul Sănătății, spune managerul spitalului.

Reprezentanții Ministerului Sănătății spun că pot aloca bani pentru intervenții asupra clădirilor și instalațiilor aferente în condițiile în care există prevederi bugetare aprobate cu această destinație.

Manager: „Încă și acum visez noaptea incendii”

În aceeași situație este și Institutul de Boli Cardio-Vasculare din Iași. Și aici e nevoie de o clădire nouă, iar conducerea a făcut primele demersuri și a depus documentația pentru a obţine fonduri europene.

„Acest proiect al nostru așa și este gândit, cu mai multe clădiri, mai multe tronsoane, care pot fi izolate oricând este nevoie și în afară de aceasta, atunci când avem un dezastru natural, un război, o pandemie, o epidemie, să putem izola o parte a spitalului, o clădire, una din zonele spitalului”, explică Grigore Tinică, managerul Institutului de Boli Cardio-Vasculare din Iași. 

Nici acest spital nu a scăpat de incendiu. S-a produs în 2018 și a rămas consemnat în documente, pentru că schimbări majore nu a făcut nimeni.

„Eram de gardă și am reușit să evacuez într-o primă fază 18 pacienți din terapie intensivă coronarieni, ulterior din unitatea terapie intensivă din cealaltă clădire au fost evacuați pacienții preventiv”, povestește Grigore Tinică.

„Încă și acum visez noaptea incendii”, mărturisește managerul. 

Manager: Actualele spitale trebuie lichidate

Problema spitalelor din România pare fără rezolvare. Bugetele se duc 80% pe salarii, iar clădirile noi și moderne promise de guverne au rămas pe hârtie.

„După atâtea controale, ne uităm că în continuare sistemul are tot felul de probleme. Adică, apare o problemă astăzi, o rezolvăm printr-un control, dar mâine apare alta, la aceeași unitate sanitară”, arată Constantin Dina.

„În masterplanul dezvoltării spitalelor în România sau medicinei românești, aceste spitale urmau să fie lichidate. Ele trebuie să fie lichidate, dar în locul lor trebuie să facem ceva, trebuie să facem altele”, spune managerul Grigore Tinică.

Specialiștii spun că românii ar putea spera la condiții decente în spitale cel mai devreme peste 5 ani și asta numai dacă reformele și modernizarea încep imediat. Sistemul pare însă încremenit în clădirile vechi, unde controalele se fac doar atunci când apar probleme, iar amenzile nu schimbă niciodată nimic.

• Etichete:
• grigore tinica
• spitale romania
• institutul marius nasta
• beatrice mahler
• institutul boli cardiovasculare iasi

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei