Teodor Meleşcanu ar urma să demisioneze, luni, din fruntea Senatului. Cine i-ar putea lua locul
Teodor Meleșcanu ar urma să-și dea demisia astăzi din fruntea Senatului, după ce judecătorii Curţii Constituționale au decis că a fost ales ilegal.
Ce spune Ciucă despre legea care i-ar permite lui Iohannis să candideze la Senat
Bugetul pe 2024 a trecut rapid prin comisiile parlamentare
Farmaciile ar putea fi mai greu de găsit
Șoșoacă insultă persoanele homosexuale în Senat
Parlamentarii și-au majorat sumele forfetare. „Netul celor din cabinete e în continuare mic”
Parlamentul ia măsuri pentru facturi mai mici la energie
Diana Șoșoacă, amendată că nu a purtat masca
Senator: Avem cea mai tânără bunică din lume, la 23 de ani
Un vot în Senat menține mii de fete la marginea societății
Lupta pentru şefia senatului se dă între PNL şi PSD.
Social-democraţii îl susţin pe Titus Corlăţean, actual vicepreşedinte al Senatului, care ar urma să devină preşedinte interimar.
Liberalii o susţin pe Alina Gorghiu.
PSD are însă majoritatea necesară pentru a-şi impune favoritul, astfel că, potrivit informaţiilor Digi24, funcţia de preşedinte interimar ar urma să fie ocupată de Titus Corlăţean.
Judecătorii CCR au decis, în 22 ianuarie, că alegerea lui Teodor Meleșcanu în funcția de președinte al Senatului s-a făcut în mod neconstituțional. Sesizarea a fost depusă de parlamentari ALDE, PNL, PMP, UDMR și a unor senatori neafiliați.
Decizia a fost luată cu majoritate de voturi.
CCR a stabilit că nu au fost respectate prevederile regulamentului Senatului.
Teodor Meleșcanu a fost ales pe 10 septembrie, la propunerea PSD, președinte al Senatului deși nu făcea parte în acel moment din grupul parlamentar al PSD.
ALDE, partidul din care făcea parte Teodor Meleșcanu, avea propriul candidat pentru aceeași funcție.
Regulamentul prevede că fiecare grup poate să susține un singur candidat.
Ca urmare a alegerii lui Teodor Meleșcanu la șefia Senatului, cu susținerea PSD, fostul ministru de Externe a fost exclus din ALDE și s-a afiliat ulterior alegerii grupului parlamentar PSD, dar acest lucru nu a contat pentru judecătorii CCR.
Sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Senatului nr. 36 din 10 septembrie 2019 pentru alegerea președintelui Senatului a fost formulată de 33 de senatori, membrii ai grupului parlamentar al Partidului Alianței Liberalilor și Democraților, ai grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, ai Grupului parlamentar al Partidului Mișcarea Populară, ai grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, precum și de senatori neafiliați.
Redactare G.M.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News