DOCUMENT. Informarea președintelui privind Starea de Urgență. Ce măsuri sunt propuse pentru îmbunătățirea capacității de răspuns
Președintele Klaus Iohannis a transmis joi Parlamentului o informare care se întinde pe 58 de pagini, privind acțiunile luate în timpul celor 2 luni în care a fost instituită starea de urgență, precum și măsurile care se impun pentru a îmbunătății capacitatea de răspuns a statului în fața unei pandemii. Președintele vorbește în document de reforma sanitară, de combatere fake-news, de un cadru normativ modern și coerent, precum și de pregătirea noului an școlar în condiții de siguranță.
„Am transmis astăzi Parlamentului, conform legii, informarea privind starea de urgență instituită pe întregul teritoriu al României prin cele două decrete, semnate pe 16 martie și, respectiv, 14 aprilie.
Documentul prezintă în mod sintetic și transparent acțiunile și inițiativele pe care le-am avut pe perioada stării de urgență pentru a atinge obiectivele prioritare urmărite, respectiv protejarea sănătății cetățenilor, limitarea efectelor pandemiei, protejarea și relansarea economiei. Totodată, documentul propune și o serie de măsuri menite să îmbunătățească în viitor capacitatea de răspuns din partea statului în fața unor provocări similare”, a declarat Klaus Iohannis.
Citește documentul complet AICI.
Decizia instituirii stării de urgență a fost rezultatul evaluării continue asupra situației epidemiologice naționale și internaționale, în dinamica ei, a consultării cu membrii Guvernului și a dialogului cu reprezentanții organismelor internaționale, cu experții în epidemiologie și sănătate publică, se arată în document.
„De asemenea, s-a avut în vedere experiența țărilor în care se înregistrase o transmitere comunitară pe scară largă (China, Iran, Italia, Spania). În aceste state, mobilizarea autorităților și implementarea unor măsuri de urgență s-au impus cu necesitate pentru limitarea răspândirii virusului. România, care încă nu se confrunta cu transmitere comunitară, trebuia să valorifice această experiență, intervenția rapidă a autorităților române fiind singura în măsură să contribuie la încetinirea transmiterii virusului și la susținerea sistemului de sănătate pentru a atenua impactul epidemiei.
Instituirea stării de urgență a fost determinată de:
-evoluția situației epidemiologice internaționale la nivelul a peste 150 de țări, la momentul respectiv existând 160.000 de persoane infectate și peste 5.800 de decese;
-experiența țărilor grav afectate de evoluția virusului, concretizată în măsurile cu impact pozitiv luate de acestea în limitarea răspândirii noului coronavirus: acțiuni în planul sănătății publice, concomitent cu limitarea sau întreruperea activităților socio-economice neesențiale, prin restrângerea exercitării unor drepturi și libertăți fundamentale, fără de care celelalte acțiuni desfășurate nu ar fi avut efectul scontat;
-instituirea unor măsuri excepționale la nivelul statelor europene, în principal cele limitrofe, dar și cele cu comunități mari de cetățeni români, în scopul prevenirii răspândirii comunitare a infecției;
-dinamica situației epidemiologice pe teritoriul României și evaluarea riscului de sănătate publică pentru perioada imediat următoare, cu potențial de creștere masivă a numărului de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2”, explică Klaus Iohannis.
„Prin promptitudinea reacției autorităților la criza sanitară, prin cadrul excepțional creat odată cu instituirea stării de urgență, precum și prin măsurile luate, România s-a dovedit a fi una dintre țările cu capacitatea instituțională de a gestiona în mod adecvat riscurile asociate COVID-19 și de a acționa rapid, oportun și corect pentru limitarea răspândirii pandemiei. Astfel, datele statistice de la nivel mondial și european relevă faptul că, deși nu dispune de resursele financiare și materiale ale altor state membre ale Uniunii Europene și nici de un sistem sanitar performant, România a gestionat în mod eficient această criză sanitară, măsurile dispuse de autorități, cu maximă transparență, fiind adecvate și aplicate cu fermitate și coerență instituțională, aspect reliefat de indicatorii care definesc situația din România”, menționează președintele, în același document.
Propuneri pentru îmbunătățirea capacității de răspuns a statului
La capitolul măsuri, președintele precizează că este nevoie de un cadru legislativ modern și coerent, de combaterea fake news, reformarea sistemului medical și adminstrativ, precum și de pregătirea noului an școlar, în condiții de siguranță.
„Pentru a răspunde eficient unei situații de criză, instituțiile trebuie să colaboreze și să se coordoneze în acțiunea lor publică, fie că este vorba de ministere și/sau agenții, fie că este vorba de relația dintre Guvern și Parlament”, precizează președintele.
Măsuri necesare pentru prevenirea și întărirea capacității de răspuns a statului:
-Dialog structurat între sistemele publice și acțiuni interinstituționale coordonate;
-Reformarea și digitalizarea administrației, profesionalizarea funcției publice;
-Colaborarea constantă între autorități și societatea civilă în beneficiul cetățenilor;
-Parteneriat autentic între mediul de afaceri și autorități;
-Identificarea modalităților de combatere eficientă a știrilor false și dezinformării;
-Realizarea unei infrastructuri sanitare funcționale;
-Relansarea economică și continuarea măsurilor de sprijinire a domeniilor competitive;
-Pregătirea noului an școlar în condiții de maximă siguranță. Accelerarea reformelor în sistemul educațional;
-Securitatea cetățenilor și creșterea capacității administrative a instituțiilor;
-Necesitatea elaborării unui cadru legislativ coerent și modern în privința măsurilor excepționale.
Citește documentul complet AICI.
Redactor: Robert Kiss
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News