Dacă e miercuri, e Ucraina. Cronica unui război anunţat
Un lucru e sigur: ziua de miercuri, 16 februarie 2022, va intra în istorie ca data la care toată lumea a aflat că Rusia va ataca Ucraina. Ce nu e încă sigur (cel putin miercuri la primele ore ale dimineţii) este dacă atacul va avea totuşi loc pe parcursul acestei zile sau dacă vorbim doar despre un trolling de nivel CIA. Apoi, în privinţa orei exacte, părerile sunt împărţite: atac clasic, la 03.00 dimineaţa, sau unul direct în prime-time, mai spre seară? În plus, conform noii retorici a războiului hibrid modern cu care Rusia ne-a obişnuit deja, atacul nu trebuie să se desfăşoare neapărat la modul convenţional, în zgomotul tancurilor, tunurilor şi rachetelor. El poate debuta şi într-un fel mult mai discret, desfăşurat pe fronturi invizibile pline de mercenari, sabotaje, diversiuni sau atacuri cibernetice. Desigur, doar dacă Vladimir Putin va da, cumva, cândva şi într-un fel, ordinul de atac.
Povestea războiului din Ucraina a crescut pe măsură ce a fost povestită. O stare perpetuă de război ajunge să-şi creeze propria sa inerţie care, cu trecerea timpului, devine tot mai dificil de înfrânt. De mai bine de patru luni, tema invaziei ruseşti a Ucrainei s-a desfăşurat sub forma unui spectacol marţial grandios: un conflict care, pe lângă muniţia şi gurile de foc tradiţionale s-a alimentat şi din pixelii noii propagande şi ai campaniilor de dezinformare. Ce vedem acum în plină desfăşurare e, de fapt, imaginea războiului modern cu care va trebui să ne obişnuim de acum înainte, dincolo de imaginile aproape arhaice cu blindate care trag din mers, avioane care lansează bombe inteligente şi rachete tot mai sofisticate care lasă dâre de fum deasupra mării.
Digi24.ro a realizat un rezumat al evoluţiei situaţiei militare şi a escaladării crizei în regiune în ultimele 4 luni.
Noiembrie, primele imagini din satelit cu trupe ruseşti masate lângă Ucraina. Moscova: imaginile sunt false
La începutul lunii noiembrie 2021, Rusia a început să maseze trupe şi echipamente militare şi să le aranjeze frumos, la linie, roată la roată, la graniţa cu Ucraina, cât să se încadreze la fix în imaginile din satelit: totul făcut la vedere, la lumina zilei.
Reacţia Kremlinului: imaginile nu sunt reale, ce vedeţi voi acolo nu sunt trupe, totul e „un fals de slabă calitate”.
Obiceiul plantării de soldaţi pe mai multe hectare de teren la graniţa cu Ucraina nu era unul nou. ceva similar se petrecuse în aprilie 2021, iar rezultatul masării acelor trupe a fost organizarea unei întâlniri la nivel înalt, între Joe Biden şi Vladimir Putin, în iunie, la Geneva.
Când densitatea de şenile, roţi şi bocanci ruseşti a început să crească din nou, în noiembrie, la graniţa cu Ucraina, s-a crezut, iniţial, că este iar vorba despre felul în care Putin îşi exprimă nevoia sa de a dialoga cu SUA şi cu NATO.
În schimb, a venit primul avertisment serios, rostit chiar de şeful spionajului militar ucrainean, care a spus că Rusia va încerca să invadeze Ucraina la finele lui ianuarie, începutul lui februarie, în vreme ce agenţiile de spionaj occidentale păreau tot mai convinse că Putin doreşte să rupă o bucată din teritoriul ucrainean.
Analiştii politici şi militari consultaţi de digi24.ro la acel moment au precizat că o „intervenție” a Rusiei în Ucraina poate fi una hibridă, „în care ai forțe paramilitare sau forțe speciale, care beneficiază de sprijin militar clasic, sau poate însemna o intervenție convențională, cu trupe regulate, tehnică grea de luptă”.
„Un astfel de atac ar implica probabil lovituri aeriene, artilerie și ofensive blindate, urmate de desanturi aeriene în est, atacuri amfibii în Odesa și Mariupol, dar și o scurtă incursiune în Belarus, preciza generalul Kiril Budanov, șeful spionajului militar ucrainean.
Decembrie: Blitzkrieg-ul rusesc şi rachetele antitanc americane
În luna decembrie, Statele Unite anunţau că au dovezi care arată că Rusia are planuri pentru acţiuni agresive împotriva Ucrainei.
Washingtonul a mai anunţat, de asemenea, trimiterea de arme de foc şi muniţe în Ucraina, o ultimă parte a „pachetului de asistență de securitate” în valoare de 60 de milioane de dolari, care a inclus şi rachete antitanc Javelin, de ultimă generaţie.
Surse din serviciile de informaţii occidentale estimau că trupele Moscovei aveau deja, la acel moment, capacitatea de a declanşa un blitzkireg de cel puţin 7-10 zile şi erau capabile să pună la punct şi să-şi organizeze liniile de aprovizionare, unităţile medicale şi rezervele de combustibil necesare susţinerii şi ducerii unui război de lungă durată.
Ianuarie: avertismente SUA referitoare la operaţiunile sub steag fals ale Moscovei
Luna ianuarie 2022 a venit cu teza potrivit căreia Putin ar prefera, într-adevăr, un atac desfăşurat în plină iarnă, deoarece terenul îngheţat ar fi propice invaziei: pământul tare şi îngheţat ar fi ideal pentru deplasarea tancurilor şi a tehnicii grele de luptă. În acel moment, numărul de militari era estimat între 100.000-127.000.
Preşedintele american Joe Biden le-a cerut meterologilor militari rapoarte detaliate despre starea vremii din următoarele săptămâni.
Statele Unite anunţau, pe 14 ianuarie, că Rusia a pregătit un grup de agenți pentru a desfășura o operațiuni de sabotaj sub „steag fals” în estul Ucrainei, în încercarea de a crea un pretext pentru o invazie.
Pe reţelele de socializare au început să circule imagini virale cu trenurile siberiene încărcate cu tehnică militară rusească deplasându-se spre Ucraina şi garnituri încărcate cu rachete Iskander.
Pe data de 24 ianuarie, serviciile de informaţii occidentale publicau, pe surse, scenariile posibile de război pe care Putin le are la dispoziţie: atac în cele două regiuni separatiste (Doneţk şi Lugansk); atac concentrat pe aliniamentul Crimeea-Donbass, cu scopul asigurării unui cordon între cele două regiuni; atac susţinut până la Odessa, care ar tăia complet accesul Kievului la Marea Neagră; ofensivă totală şi directă asupra Ucrainei, cu atacarea inclusiv a Kievului.
Lucrurile au părut să se mai liniştească apoi spre finalul lui ianuarie, în aşteptarea deschiderii Olimpiadei de Iarnă de la Beijing. Lumea a sperat că Putin va păstra armistiţiul olimpic şi nu va începe un război pe durata Jocurilor Olimpice, în ciuda obiceiurilor sale de a invada ţări şi teritorii fix în timpul unor astfel de evenimente.
SUA a anunţat în aceeaşi perioadă ample manevre navale în Mediterana, cu participarea unui portavion american. Exerciţiul nu fusese programat în această perioadă a anului.
Februarie: invazia Ucrainei nu e neapărat imininetă, dar pare inevitabilă
La 1 februarie, Putin masase deja o treime din forţa de reacţie rapidă a armatei ruse la graniţa cu Ucraina.
În replică, Washingtonul a anunţat că va trimite noi trupe în Europa, inclusiv 1.000 de militari americani în România.
Pe 10 februarie, soldații ruși și bieloruși au început ample manevre militare comune în vestul Belarusului. În jur de 30.000 de militari ruși s-au prezentat la aceste jocuri de război, ceea ce reprezintă cea mai mare desfășurare de trupe ale Moscovei pe teritoriul Belarusului de la finalul Războiului Rece și până în prezent.
Cumulat cu soldaţii din Belarus, numărul de trupe ruseşti masate la graniţa Ucrainei a ajuns, conform estimărilor SUA şi NATO la peste 150.000 de militari.
În plus, Rusia a blocat apoi transportul maritim în trei zone din Marea Neagră şi Marea Azov, sub pretextul desfăşurării unor manevre navale.
Ucraina este, din acel moment, practic înconjurată, iar războiul nu a mai devenit iminent ci inevitabil.
Pe 11 februarie, Casa Albă anunţa că Rusia poate invada oricând Ucraina, iar cel mai probabil scenariu e că invazia va începe cu un bombardament. Concomitent, SUA au cerut cetățenilor americani aflați în Ucraina să părăsească țara înainte să fie prea târziu, mai precis în cel mult 48 de ore.
Cu două zile în urmă, oficialii NATO atrăgerau atenţia că o intervenţie militară rusă poate avea loc în orice moment.
Pe 16 februarie, mai exact. Concomitent, serviciile de spionaj şi militare occidentale au atras atenţia asupra sporirii numărului de mercenari ruşi - aflaţi sub directa coordonare a serviciilor secrete ruseşti - în regiunile separatiste din Ucraina.
Mesajul Moscovei, a venit marţi în două reprize: mai întâi Duma de Stat a Rusiei i-a cerut oficial lui Putin recunoaşterea imediată a independenţei republicilor separatiste din estul Ucrainei. Iar Vladimir Putin a acuzat Ucraina că ar fi responsabilă pentru un presupus „genocid” împrotriva cetățenilor ruși din regiunea separatistă Donbas.
Iar atacarea Ucrainei, cel puţin sub formă informatică, s-a produs deja în după-amiaza zilei marţi, de 15 februarie: un atac cibernetic asupra unor instituții cheie din Ucraina și asupra a două bănci ucrainene s-a produs vineri. Hackeri neidentificați au atacat rețeaua informatică a Ministerului Apărării din Ucraina, dar și sistemele informatice ale unor bănci din această ţară.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News