Mesajul pe care Statele Unite l-au transmis vineri cetățenilor americani din Ucraina, de a părăsi această țară în maximum 48 de ore, este un răspuns de tip preventiv, se numește alertă timpurie, în condițiile în care americanii într-adevăr au semnale destul de serioase în ceea ce privește amplificarea crizei din Ucraina, a explicat, la Digi24, fostul ministru de externe Cristian Diaconescu.
„Când, cum și pe ce paliere se va întâmpla așa ceva este foarte greu în acest moment a se face o speculație. Sunt convins că datele pe care americanii le au în mod categoric se discută și cu partenerii, mai ales cu cei strategici. Plecând de la aceste premise, în mod categoric trebuie luate măsurile necesare”, a subliniat Cristian Diaconescu.
Invazia nu este „chiar atât de iminentă”
Totuși, fostul ministru de externe consideră că „nu este chiar atât de iminentă invazia rusă” în Ucraina și aduce câteva argumente în acest sens, dar pe de altă parte, el crede că o acțiune militară a Rusiei este greu să mai fie împiedicată. Ucraina în acest moment este înconjurată din toate părțile de forțele ruse și nu mai are ieșire decât pe la granița de vest, a arătat Cristian Diaconescu.
Săptămâna viitoare Moscova urmează să transmită pe de o parte americanilor, pe de altă parte Alianței Nord-Atlantice răspunsul scris la propunerile privind pachetul de negociere pe care occidentalii l-au comunicat Moscovei.
În al doilea rând, tot săptămâna viitoare, urmează să se discute în Duma de Stat o rezoluție privind un anume tip de independență, un anume tip de suveranitate și autonomie extinsă pentru zonele Donețk și Lugansk din estul separatist al Ucrainei. Deci, deocamdată, se dialoghează, a arătat Cristian Diaconescu, vineri seara, într-o intervenție la Digi24.
Situație mai complicată decât în urmă cu o săptămână
„Evident, că pe acest fundal, activitățile militare ale Federației Ruse s-au intensificat. Marea Azov și Marea Neagră practic sunt blocate în acest moment de forțe navale ruse, iar diagonala dinspre Belarus, în ceea ce privește atacul înspre capitala Kiev, pare a fi acum - sigur, acoperită de explicațiile unui exercițiu militar al Federației Ruse - destul de evidentă. Este o escaladare, situația într-adevăr este mult mai complicată ca în urmă cu o săptămână, dar niciuna dintre părți nu a abandonat masa dialogului”, a punctat Cristian Diaconescu.
Întrebat dacă o nouă discuție între Joe Biden și Vladimir Putin ar mai putea schimba situația, diplomatul român a spus că „în mod categoric, de la bun început, Federația Rusă și-a concentrat disponibilitatea de dialog cu americanii, chiar în dauna europenilor. Or, din acest punct de vedere, o astfel de convorbire ar face destul de clară perspectiva - și de o parte, și de cealaltă - fie în ceea ce privește o invazie în Ucraina, fie în ceea ce privește costurile enorme pentru Federația Rusă, dacă acest lucru se va întâmpla”, a reliefat fostul ministru de externe.
Ucraina, înconjurată. Mai poate fi convins Vladimir Putin să dea înapoi?
Cristian Diaconescu crede că șansele ca Vladimir Putin să fie convins să dea înapoi sunt diminuate și subliniază că desfășurarea militară a ajuns mult prea departe, iar Ucraina în acest moment nu mai are practic ieșire decât pe la frontiera de vest.
„În mod evident, din orice fel de variante strategice, ideea de a sta la masa negocierii cu Alianța Nord-Atlantică și cu americanii este preferabilă din foarte multe perspective pentru Federația Rusă. Dar pe de altă parte, ideea de a se renunța la modul în care Federația Rusă s-a poziționat în acest moment este exclusă, așa că, sigur, undeva la jumătate se va ajunge, iar desfășurarea militară atât de amplă în jurul Ucrainei - practic Ucraina nu mai are ieșire spre lumea largă decât prin frontiera vestică - arată un anume tip de determinare care în mod categoric complică disponibilitatea de compromis din partea atât a NATO, cât și a Statelor Unite”, a menționat diplomatul român.
Semnalul de solidaritate și coeziune cel mai important pentru România
„Prezența lui Stoltenberg (secretarul general al NATO - n.r.) în România a reprezentat, după părerea mea, semnalul de solidaritate și coeziune cel mai important pe care l-a dat Alianța Nord-Atlantică țării noastre de când suntem stat membru al NATO. Prezența sa în România, alături de trupele americane, care s-au desfășurat pe baze bilaterale, arată că atât americanii, cât și NATO sunt absolut fermi și categorici în ceea ce privește garanțiile de securitate și în mod sigur vor fi urmate și de statele europene din acest punct de vedere. Deci, de astăzi, mesajul este cât se poate de clar, iar România nu mai poate reprezenta în opțiunile oricui din afara Alianței o zonă de vulnerabilitate strategică”, a comentat Cristian Diaconescu.
Pe de altă parte, posibilitatea ca NATO să renunțe la politica ușilor deschise este exclusă. „Din câte cunosc, NATO deja a comunicat formal Moscovei faptul că cele două solicitări - retragerea pe aliniamentul din 1997 al Alianței Nord-Atlantice și tipul de obligație negativă asumată de Alianță, așa cum cere Moscova, adică de a nu se extinde indiferent spre ce altă țară - sunt excluse din principiu, deci nu există posibilitatea, după părerea mea, a unui compromis pe aceste două paliere”, a mai spus diplomatul.
Cum ar fi afectată România de un război în Ucraina?
Chiar dacă nu există un risc direct de conflict pentru România, un război în Ucraina ar avea, totuși, niște consecințe. „Proximitatea de o zonă de conflict generează elemente de impact care se propagă și acestea sunt fie de natură economică, fie valuri migratorii, fie un anume tip de reticență, din perspectiva investitorilor străini. O zonă de conflict în apropierea unui stat - chiar dacă România nu va fi afectată în mod direct - generează un tip de rezervă strategică și, din acest punct de vedere, concentrarea eforturilor, inclusiv cele economice, pentru asigurarea protecției statului respectiv. Deci, cheltuielile statului se îndreaptă în mod natural spre apărare și descurajarea unui eventual atac și mai puțin pe investiții civile”, a arătat Cristian Diaconescu.
În plus, posibilitatea apariției unui val de refugiați complică foarte serios situația și națională, și regională, spune fostul ministru de externe, care a reamintit de situația refugiaților din 2015-2016 cu care s-a confruntat inclusiv Germania. „Semnalele unei situații excepționale de acest gen nu sunt nici pe departe unele încurajatoare”, a conchis el.
Vezi VIDEO aici.
Editor : Luana Pavaluca
