Surse: Joe Biden i-a informat pe aliați că Vladimir Putin a decis să invadeze Ucraina
Joe Biden le-ar fi spus celorlalți lideri NATO și UE că SUA consideră că Vladimir Putin a decis să declanșeze invazia în Ucraina, care ar putea avea loc în următoarele zile, potrivit unor surse diplomatice citate de The Guardian și Financial Times.
Agențiile de informații occidentale consideră că obiectivul cel mai probabil al ofensivei rusești ar fi să încercuiască Kievul și să forțeze schimbarea regimului, arată sursele citate de presa occidentală.
Agențiile de informații occidentale sunt în mare parte de acord că Putin a pus de-acum la punct suficiente trupe pentru a încerca o invazie.
Citiți și: Șefii de Stat Major ai armatelor din SUA și Rusia au avut o discuție al cărei conținut rămâne secret
Scenarii de invazie
Viceamiralul Nils Andreas Stensønes, șeful serviciului norvegian de informații, a declarat că Rusia are în prezent 150.000 de soldați desfășurați în jurul Ucrainei, iar decizia de a ataca îi aparține exclusiv președintelui rus. El a adăugat că rușii „au tot ce le trebuie pentru a întreprinde orice, de la o invazie minoră în estul țării, la atacuri minore ici și colo în Ucraina sau o invazie completă, cu ocuparea eventuală a întregii Ucraine sau a unor părți din Ucraina”, scrie The Guardian.
O serie de scenarii de invazie sunt considerate, așadar, posibile, dar predomină convingerea că orice intervenție militară ordonată de Putin ar fi concepută pentru a obține o schimbare de regim la Kiev. Acest lucru ar putea fi realizat printr-un atac fulger, menit să încercuiască Kievul, cu intenția de a forța prăbușirea guvernului președintelui Zelenski și de a încerca instalarea unui regim pro-rus fără un război urban.
Jack Sullivan, consilierul pe securitate națională de la Casa Albă a spus, vineri, într-un briefing de presă, că liderilor cu care a vorbit președintele american nu le-a fost transmisă informația ca atare, că Rusia a decis invazia Ucrainei, ci doar că există posibilitatea ca Putin să dea acest ordin în curând, chiar înainte de încheierea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing.
„Părerea noastră este că nu credem că a luat niciun fel de decizie finală sau nu știm că a luat vreo decizie finală, dar s-ar putea foarte bine să se întâmple în curând”, le-a spus Jack Sullivan jurnaliștilor de la Casa Albă.
O invazie ar putea începe cu bombardamente aeriene care ar îngreuna plecările și ar pune în pericol civilii, a declarat vineri Casa Albă, în contextul în care Washingtonul și-a îndemnat cetățenii să plece din Ucraina cât mai curând posibil, scrie și BBC.
„Evident, nu putem prezice viitorul, nu știm exact ce se va întâmpla, dar riscul este de-acum suficient de mare și amenințarea destul de imediată pentru a considera prudentă părăsirea Ucrainei”, a spus el.
Președintele Biden a declarat că nu va trimite trupe pentru a extrage cetățeni rămași blocați în cazul unei acțiuni rusești.
Deși Sullivan susține că administrația americană nu știe dacă președintele rus Vladimir Putin a luat sau nu o decizie finală de a invada Ucraina, consilierul a avertizat că Moscova caută un pretext pentru a justifica o acțiune militară, care, potrivit acestuia, ar putea începe cu un bombardament aerian intens.
Rusia și-a sfătuit personalul neesențial de la Kiev să părăsească țara „temporar”
Informațiile publicate de presa internațională pe surse despre o decizie a Moscovei în privința unei intervenții în Ucraina apar în condițiile în care mai multe țări și-au îndemnat cetățenii să părăsească Ucraina.
Ministerul de Externe din Marea Britanie a transmis că toți cetățenii britanici „ar trebui să plece acum, cât timp sunt încă disponibile mijloace de transport comerciale”. De asemenea, consilierul american pentru securitate naţională, Jake Sullivan, i-a avertizat vineri pe americanii din Ucraina că au între 24 și 48 de ore să plece, explicând cum ar putea arăta un atac al Rusiei asupra țării.
Potrivit The Guardian, care citează agenția oficială rusă TASS, inclusiv ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că personalul neesențial de la misiunea diplomatică rusă din Ucraina a fost sfătuit să părăsească țara „temporar”.
La fel, Israelul a ordonat membrilor de familie ai personalului diplomatic să părăsească țara.
Joe Biden a solicitat „consultări” cu un grup restrâns de aliați
Președintele Joe Biden a vorbit vineri la telefon cu o serie de aliați, inclusiv cu președintele Klaus Iohannis, după o ședință pe care a avut-o la Casa Albă în „Situation Room” pentru a discuta despre cele mai recente informații despre deasfășurarea militară rusă de la granițele Ucrainei și despre ce ar putea face Putin în continuare, scrie The Guardian.
Secretarul de stat american, Antony Blinken, declara, vineri, că există „semne foarte îngrijorătoare” de escaladare din partea Rusiei. „Ne aflăm într-o fereastră în care o invazie ar putea începe în orice moment - și, pentru a fi clar, inclusiv în timpul Jocurilor Olimpice”, a declarat Blinken.
Casa Albă a precizat că Biden i-a sunat pe liderii transatlantici „pentru a discuta despre îngrijorările comune cu privire la acumularea continuă de forțe militare ruse în jurul Ucrainei, precum și despre coordonare, atât în ceea ce privește diplomația, cât și descurajarea”.
Un diplomat european a declarat pentru The Guardian că SUA au solicitat această convorbire urgentă cu aliații din NATO și cu șefii Consiliului și Comisiei UE, pentru a le împărtăți noile informații pe care le deține.
Ce a vorbit Klaus Iohannis cu Joe Biden
Președintele Klaus Iohannis a fost invitat de Joe Biden să participe la aceste consultări în format restrâns „pe tema evoluțiilor îngrijorătoare ale securității regionale, europene și euroatlantice generate de desfășurarea masivă de forțe și echipamente ruse în proximitatea Ucrainei și în regiunea Mării Negre”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.
„Au fost prezentate evaluări și concluzii în urma dialogului recent cu partea rusă și au fost analizați pașii următori care trebuie avuți în vedere, inclusiv măsurile cuprinzătoare de răspuns, necesare pentru creșterea nivelului securității pe continentul european și descurajarea utilizării forței militare”, precizează comunicatul.
În intervenția sa, președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța coordonării strânse și a unității în aceste momente și a salutat deciziile luate la nivel aliat de consolidare a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, inclusiv și mai ales la Marea Neagră, așa cum o arată desfășurarea în aceste zile în România a trupelor americane sau decizia Franței privind trimiterea de trupe în țara noastră și asumarea rolului de națiune cadru la prezența militară avansată a NATO în România.
Președintele Klaus Iohannis a adresat mulțumiri liderilor aliați, și în mod special președintelui Statelor Unite, președintelui Franței, prim-ministrului Italiei și cancelarului Germaniei, pentru solidaritatea arătată pentru securitatea României și a cetățenilor săi, dar și a celorlalți aliați de pe Flancul Estic.
Totodată, Președintele României a evidențiat că asigurarea unei posturi consolidate de descurajare și apărare, în mod unitar și coerent, pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, contribuie la stabilitatea regională, precum și la securitatea Alianței în ansamblul său, respectiv a tuturor cetățenilor din statele aliate.
Președintele Klaus Iohannis a exprimat susținerea sa fermă pentru continuarea dialogului politico-diplomatic cu Rusia, în vederea găsirii de soluții care să permită dezescaladarea situației, fără compromiterea însă a principiilor fundamentale ale Alianței și ale dreptului internațional.
Președintele României a subliniat, de asemenea, importanța pregătirii și coordonării între partenerii transatlantici în ceea ce privește pachetul robust de sancțiuni care va fi adoptat împotriva Rusiei în cazul în care măsurile de dezescaladare nu dau rezultate.
La discuții au mai participat președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel.
Convorbirea liderilor europeni și transatlantici a avut loc la finalul unei săptămâni intense de eforturi politico-diplomatice, având ca obiectiv dezescaladarea situației tensionate de la granițele Ucrainei și de la Marea Neagră.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
