Cât de pregătită este România pentru un cutremur similar cu cel din 1977. Arafat: Evoluăm foarte puțin
Se împlinesc 43 de ani de la cutremurul din 1977, în urma căruia aproape 1.400 de bucureșteni au murit și zeci de mii de locuinţe au fost distruse. Astăzi, clădirile reprezintă în continuare principala problemă pe care o are România în cazul unui cutremur.
Internetul s-a umplut de glume despre ciclonul care n-a mai fost
Pericol în localitățile de lângă Dunăre. Arafat, avertisment înainte de viitură: Oamenii să se pregătească dacă e nevoie de evacuare
Cel mai mare incendiu din România, din ultimii ani. Localnic: „Vântul l-a tras încoace, dintr-o dată s-au alarmat oamenii, pompierii”
Raed Arafat: „Atenție foarte mare la festivaluri. Nu lăsați oamenii să intre, sub cod roșu, în spații închise, pe stadioane”
Iron Man de România: Salvamontiștii au testat un rucsac zburător
Spitalele se pregătesc în caz de război. Arafat: Deși este puțin probabil, a fi pregătit e obligatoriu
Arafat anunță măsurile după incendiul de la Ferma Dacilor
De ce nu a mers ISU Prahova în control la Ferma Dacilor
Arafat, după acuzațiile lui Piedone despre ambulanțele private de la Colectiv
În prezent, în Capitală mai sunt 840 de clădiri care prezintă risc seismic. Aproape jumătate dintre acestea au celebra bulină roșie. Adică, experții cred că se pot prăbuși la viitorul cutremur puternic și le consideră pericol public.
Potrivit informațiilor oficialie, pe strada Lipscani din Capitală există cele mai multe clădiri cu risc de prăbușire. Situația este similară și pe Calea Victoriei și Stradă Franceză. Autoritățile au declarat că conslidarea ar fi cea mai sigură soluție pentru că aceste clădiri să nu se prăbușească. Această consolidare se face greoi, însă. Dacă autoritățile spun că proprietarii sau locatarii din clădirile cu risc seismic se mai și opun acestor consolidări, de partea cealaltă, cetățenii susțin că autoritățile vin destul de greu cu intenția de a consolida clădirile respective.
Raed Arafat, șeful DSU: "Sunt mai multe aspecte. Pe partea de prevenire, din păcate nu am avansat mult pentru că prevenire înseamnă consolidarea clădirilor. Recent, la Guvern, am avut o întâlnire cu toți factorii implicați și acolo s-a discutat mai mult despre legislația actuală care permite consolidarea și care să ne ajute, eventual, prin modificarea ei, să facem acest lucru mai consistent și mai rapid.
Partea de prevenire este una dintre cele mai importante părți. Neputând să se consolideze mai multe clădiri, chiar dacă au fost proiecte și s-a consolidat un număr, acest număr este destul de limitat față de ceea ce ar trebui să se facă. Din punctul de vedere al pregătirii populației și al pregătirii instituționale, aici am avansat mult în ultimii ani.
Pe partea de răspuns, aici s-au făcut pași uriași. Prin fondurile europene s-au realizat achiziții foarte importante. Am început să cumpărăm tehnică grea de salvare, macarale, buldozere. Dovadă a fost intervenția echipei IGSU în Albania, care s-a deplasat cu echipamentele nou achiziționate.
Clădirile noi, dacă respectă codul de construcție care a fost tot adus la zi și înăsprit, în mod normal, trebuie să fie foarte sigure. Cât pentru clădirile vechi care sunt cu risc seismic și despre care continuăm să spunem că trebuie să fie consolidate sau chiar demolate și înlocuite, aici pot să spun că evoluția este cea care este lentă și nu este numai vorba de București. În Capitală știm de aproximativ 360 – 370 de clădiri care au fost expertizate, dar mai sunt altele care nu au fost exertizate. Primăria a avut anumite proiecte care le-a realizat pe consolidarea unui număr de clădiri, dar rapiditatea cu care putem să rezolvăm problema este, la acest moment, foarte mică. Evoluăm foarte puțin".
Editor: I. I.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News