Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, a declarat joi că există „dificultăţi organizatorice şi juridice” în desfăşurarea referendumului local din Capitală în acelaşi timp cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, în 24 noiembrie. El dă ca exemplu faptul că orele de închidere a urnelor de vot sunt diferite la alegerile prezidențiale, față de referendum.
„Atrag atenţia asupra faptului că există dificultăţi organizatorice şi juridice în ceea ce priveşte organizarea acestui referendum la data de 24 noiembrie, odată cu alegerile prezidenţiale. Hotărârea de Consiliul General al Municipiului Bucureşti a fost adoptată pe data de 24 octombrie. Temeiul de drept invocat de Consiliul General pentru organizarea acestui referendum a fost Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumurilor. Ulterior, Consiliul General, prin vocea primarului general, a solicitat ca referendumul să se desfăşoare în aceleaşi secţii de votare în care se vor desfăşura alegerile pentru preşedintele României. Pe Legea 3/2000, care a fost invocată la convocarea Consiliului General, nu există o prevedere care să poată să facă posibilă desfăşurarea unui referendum local în aceeaşi zi şi cu aceeaşi infrastructură electorală cu alegerile prezidenţiale. Probabil, simţind această imposibilitate juridică, a fost modificată legea în Parlament (...) să poată să permită organizarea unui referendum local concomitent cu alegerile prezidenţiale. Atrag, însă, atenţia că această lege nu este intrată în vigoare”, a explicat Toni Greblă, la o conferinţă de presă.
El a spus că, probabil, va mai trece timp până va fi promulgată de preşedintele României şi să intre în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
„Deci, astăzi, când suntem în plină campanie electorală, când suntem la mai puţin de 30 de zile de la organizarea acestui referendum, nu ştim care va fi temeiul de drept după care va fi organizat referendumul”, a adăugat şeful AEP.
Greblă a arătat că, în plus, primarul general a solicitat Tribunalului Municipiului Bucureşti desemnarea unui preşedinte pentru Biroul electoral al municipiului Bucureşti, care să coordoneze şi să centralizeze rezultatul alegerilor la referendum, deşi legea pentru alegerea preşedintelui României nu prevede organizarea unui astfel de birou.
Diferențe orare
Potrivit lui Greblă, Consiliul General al Municipiului Bucureşti trebuia să mai adopte, concomitent cu hotărârea prin care a fost stabilită data referendumului, două hotărâri: una privind calendarul acţiunilor care se desfăşoară pentru organizarea referendumului şi alta privind bugetul de venituri şi cheltuieli aferent acestei activităţi.
„De asemenea, vreau să vă spun că există multiple dificultăţi de a armoniza cele două texte ale legilor care privesc organizarea alegerilor pentru preşedintele României şi un referendum local. Una dintre aceste dificultăţi, dar sunt foarte multe, este legată de faptul că, spre exemplu, legea pentru alegerea preşedintelui României prevede posibilitatea de vot între orele 7,00 şi 21,00, iar legea referendumului prevede posibilitatea ca cetăţenii care participă la referendum trebuie să voteze între orele 7,00 şi 23,00”, a mai explicat Toni Greblă.
El a mai spus că în Camera Deputaţilor au fost adoptate amendamentele privind organizarea referendumului odată cu prezidenţialele la un proiect promovat în 2019, care avea „nişte modificări nesemnificative la legea pentru organizarea referendumului naţional” şi nu au fost solicitate avizele Consiliului Legislativ, Guvernului, AEP, care erau obligatorii.
De asemenea, şeful AEP a atras atenţia că se prevede că toate cheltuielile pentru organizarea referendumurilor locale vor fi suportate de Guvernul României şi că în această situaţie a primit deja două solicitări din partea unor comune pentru organizarea unor referendumuri locale odată cu al doilea tur al prezidenţialelor.
„Probabil această tendinţă va continua, pentru că, dacă Guvernul suportă toate aceste cheltuieli, fiecare localitate va avea câte ceva de întrebat”, a adăugat Greblă.
Trei întrebări, trei buletine de vot
El a mai explicat că, pentru a se desfăşura referendumul local, aşa cum a fost convocat de primarul general al Capitalei, potrivit legii, fiecare cetăţean al municipiului Bucureşti care va dori să participe va primi trei buletine de vot, câte unul pentru fiecare întrebare.
„Consideraţiunile mele sunt de ordin tehnic, juridico-constituţional. (...) Comisia de la Veneţia recomandă să nu se modifice cu un an înainte aceste legi, iar, dacă sunt modificate, să fie aplicate următoarele alegeri sau referendumuri şi nu celor care sunt organizate cu mai puţin de un an de la data modificărilor legislative. Considerentele pe care le-am făcut acum privesc numai strict atribuţiile Autorităţii Electorale Permanente şi sunt strict tehnice. Autoritatea Electorală şi eu nu am intrat şi nu vom intra niciodată în disputa electorală între competitorii politici. Este problema lor. Problema noastră este că trebuie să organizăm alegerile şi, dacă le organizăm, trebuie să ştim cu suficient de mult timp înainte care sunt regulile, care este legea după care organizăm astfel de activităţi”, a mai spus Toni Greblă.
În 21 octombrie, Consiliul General al Capitalei a aprobat organizarea unui referendum local pe data de 24 noiembrie, simultan cu primul tur al alegerilor prezidenţiale. Bucureştenii vor fi invitaţi să răspundă la trei întrebări. Primele două au fost propuse de primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, şi vizează modul de împărţire a banilor între PMB şi primăriile de sector, precum şi eliberarea autorizaţiilor de construire în Bucureşti. La iniţiativa PSD, a fost adăugată o a treia întrebare care se referă la combaterea consumului de droguri în şcoli.
Editor : B.P.
