Alegeri Europarlamentare 2024 - LIVE TEXT. Surse Digi24: Șoșoacă intră în PE. Situația celorlalte partide

Duminică, 9 iunie, românii și-au ales reprezentanții în Parlamentul European. Găsiți toate informațiile despre Alegerile Europarlamentare 2024 în LIVE TEXT-ul Digi24.ro. Alegeri europarlamentare au avut loc în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene în acest sfârșit de săptămână. Parlamentul European este unicul organism al UE ales direct de cetățeni, fiind format din 720 de europarlamentari, reprezentanți ai celor 450 de milioane de cetățeni ai UE. România va avea 33 de reprezentanți în Parlamentul European.

Alegerile europarlamentare au loc simultan cu alegerile locale, într-un singur tur.

Cronologia evenimentelor de azi, 10 iunie

Giorgia Meloni, una dintre cele mai puternice lidere din UE, după europarlamentare

ACTUALIZARE 20:0 Giorgia Meloni, prim-ministra guvernului Italiei, devine, după aceste alegeri europarlamentare, una dintre cele mai influente și mai puternice personalități din Uniunea Europeană, scrie Reuters. Este o ascensiune formidabilă pentru șefa unui partid cu rădăcine neofasciste, dar și pentru o lideră considerată, inițial, de mulți dintre omologii ei europeni drept „nefrecventabil”.

În condițiile în care în Italia s-au numărat aproape toate voturile, partidul lui Meloni, Frații Italiei, a obținut 28,8%, un scor de aproape patru ori mai mare față de cel obținut la ultimele alegeri europene, din 2019.

Scorul formațiunii este mai mare și decât cel obținut în 2022, atunci când a preluat puterea la Roma – de 26 la sută.

„Sunt atât de mândră că Italia se va prezenta la G7 și în fața Europei cu cel mai puternic guvern dintre toate. Este ceva care nu s-a întâmplat în trecut, dar care se întâmplă astăzi. E o satisfacție dar și o responsabilitate mare”, a spus Meloni, luni, de la sediul partidului său.

Citiți mai departe AICI

AfD își dă afară capul de listă la europarlamentare

ACTUALIZARE 19:56 Partidul german de extremă dreapta, AfD, clasat pe locul doi în Germania în alegerile europarlamentare, l-a exclus pe Maximilian Krah, controversatul său cap de listă, din grupul său de eurodeputaţi, ce va fi condus de acum încolo de un apropiat al liderului acestui partid, informează AFP.

„Este cazul”, a răspuns, luni, un purtător de cuvânt al partidului, întrebat dacă Maximilian Krah va fi exclus din delegaţia AfD. Avocatul de 47 de ani fusese deja îndepărtat la sfârşitul campaniei electorale după ce declarase că un membru SS nu era „automat un criminal”.

Ulterior, lui i s-a interzis prezenţa la mitingurile electorale şi ascensiunea în structurile de conducere. O altă consecinţă a fost aceea că partidul francez de extremă dreapta, Adunarea Naţională, (RN) a pus capăt cooperării sale cu AfD în cadrul Parlamentului European, unde ambele făceau parte din grupul Identitate şi Democraţie (ID).

Eurodeputatul Maximilian Krah fusese, de asemenea, acuzat de apropiere de China şi Rusia, iar unul dintre asistenţii săi parlamentari, Jian Guo, a fost arestat în aprilie din cauza unor acuzaţii de spionaj în folosul Chinei.

În condiţiile în care numărul doi de pe lista AfD s-a invalidat de asemenea - el este în vizorul justiţiei pentru finanţări ruse ilicite pe care le-ar fi primit - a rămas ca Rene Aust, numărul trei din partid, că conducă grupul de 14 eurodeputaţi ai AfD.

Acest bărbat de 37 de ani fusese membru al Partidului Social-Democrat (SPD), formaţiunea lui Olaf Scholz, timp de 11 ani, înainte de a se ralia AfD în 2017. El devenise ataşatul de presă al grupului parlamentar al lui Björn Höcke în parlamentul de la Erfurt, capitala landului Turingia, estul Germaniei.

Björn Höcke este considerat omul forte al acestui partid şi una dintre figurile sale cele mai radicale. Recent, el a fost condamnat pentru utilizarea unui slogan nazist în timpul unui miting.

În trecut, el a calificat monumentul Holocaustului de la Berlin drept „memorial al ruşinii” şi a îndemnat la o „schimbare de 180 de grade” în cultura memoriei din Germania.

Ales în timpul scrutinului de duminică, Krah ar putea, în schimb, „să-şi ocupe desigur locul în Parlamentul European”, a declarat purtătorul de cuvânt al AfD.

Partidul AfD a înregistrat cel mai bun rezultat al său într-un scrutinul european, cu 15,9%, clasându-se pe locul doi în urma conservatorilor de la CDU/CSU, potrivit rezultatelor oficiale încă nedefinitive de luni. Partidul i-a devansat pe social-democraţii din SPD, pe verzi şi pe liberali, cele trei partide ale coaliţiei guvernamentale germane.

Opoziţia conservatoare şi de extremă dreapta din Germania cere, acum, un scrutin anticipat, cu mai mult de un an înainte de viitoarele alegeri legislative prevăzute să aibă loc în toamna lui 2025, opţiune categoric respinsă de cancelarul Scholz.

Trei feluri în care pariul lui Macron poate eșua dezastruos

ACTUALIZARE 19:48 După un rezultat extrem de slab al partidului său la alegerile europarlamentare, președintele Franței, Emmanuel Macron, a luat decizia neașteptată de a dizolva parlamentul de la Paris, un pariu care ar putea foarte ușor să dea rezultate altele decât cele la care speră liderul francez. Politico inventariază trei posibile scenarii proaste pentru liderul de la Elysee după dizolvarea legislativului:

Citiți mai departe AICI

Socialiștii și popularii europeni obțin 11 mandate în România, grupul RENEW Europe - două mandate

ACTUALIZARE 17:50 Grupurile Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor şi cel al Partidului Popular European vor obţine câte 11 mandate în România în viitorul legislativ comunitar, Renew va obţine două locuri, iar Verzii unul singur, informează ultima proiecţie a Parlamentului European despre rezultatele alegerilor, preluată de Agerpres.

Practic, conform ultimei centralizări realizate de Parlamentul European la ora locală 14:30 (15:30 ora României), care ţine cont de ultima raportare a rezultatelor preliminare de către Biroul Electoral Central din România, practic Alianţa PSD-PNL îşi asigură două treimi din totalul locurilor alocate României în viitorul legislativ comunitar.

Potrivit proiecţiei, S&D va avea 11 eurodeputaţi în România, care provin toţi din rândul PSD. Partidul Popular European va avea la rândul său 11 eurodeputaţi în România, din care opt de la PNL, unul de Partidul Mişcarea Populară (una dintre cele trei forţe din Alianţa Dreapta Unită) şi doi de la Uniunea Democrată Maghiară din România.

Grupul Renew Europe va avea doi eurodeputaţi, care provin de la Uniunea Salvaţi România, iar grupul Verzi/Alianţa Liberă Europeană va avea şi ea un loc, după ce candidatul independent Nicolae Ştefănuţă a reuşit să intre în PE.

Alte două partide, AUR şi SOS România, care vor obţine cinci şi respectiv două mandate, intră la categoria "Alţii", întrucât nu sunt încă afiliate unor grupuri politice.

Grupul Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) a obţinut la rândul său un mandat în România, întrucât Crtistian Terheş, care a deschis lista AUR, este membru afiliat al acestui grup.

Parlamentul UE înclină spre dreapta, dar nu către extremă

ACTUALIZARE 17:05 Noul parlament european va fi mai de dreapta ca oricând în ultimele decenii, dar progresul partidelor radicale nu este atât de mare pe cât se așteptau analiștii. Există în continuare o majoritate pro-europeană, care poate vota viitoarea Comisie Europeană.

Popularii europeni au motiv să fie încântați, pentru că au mai multe mandate acum decât în 2019, în timp ce partenerii lor socialiști și liberali au pierdut.

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Meloni despre un nou mandat pentru şefa CE: Se impune ca Europa să privească mai spre dreapta

ACTUALIZARE 15:40 Premierul italian Giorgia Meloni (extrema dreaptă), câştigătoare a alegerilor europene din ţara sa, a declarat luni că rezultatul „impune ca Europa să privească mai mult spre dreapta”, în ceea ce priveşte un posibil al doilea mandat pentru Ursula von Der Leyen (de la PPE) în fruntea Comisiei Europene, informează EFE.

„Este încă devreme să vorbim despre asta. O parte din majoritatea care a susţinut-o pe Ursula (populari europeni, socialişti şi liberali) rezistă, dar şi alte partide care nu fac parte din acea majoritate cresc bine”, a declarat politiciana italiană pentru postul de radio RTL.

Meloni a apreciat că una dintre concluziile alegerilor din Uniunea Europeană este că „răspunsul cetăţenilor cere ca Europa să privească mai mult spre dreapta” şi că „Italia are un rol fundamental” în blocul comunitar.

„Am ieşit din alegeri ca un guvern absolut mai puternic, în tendinţă opusă faţă de restul partidelor din Europa”, a spus ea.

Scholz exclude alegerile anticipate în Germania

ACTUALIZARE 15:30 Cancelarul german, Olaf Sholz, exclude opţiunea convocării alegerilor legislative anticipate în urma înfrângerii drastice suferite de partidele coaliţiei sale de guvernare la alegerile europarlamentare, spre deosebire de cazul Franţei, unde tot în urma unei înfrângeri de acest fel preşedintele Emmanuel Macron a convocat anticipatele, transmit agenţiile AFP şi DPA, citate de Agerpres.

Cele trei partide care formează guvernul federal german, respectiv social-democraţii cancelarului Scholz, liberalii ministrului de finanţe Christian Lindner şi Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock, au pierdut toate teren la alegerile europarlamentare, mai ales Verzii, astfel că împreună însumează mai puţin de o treime din voturi, conform rezultatelor încă provizorii.

Șoșoacă și Lazarus intră în PE. Situația celorlalte partide

ACTUALIZARE 14:30 Diana Șoșoacă și Luis Lazarus intră în Parlamentul European. Partidul SOS a trecut de pragul de 5% la alegerile europarlamentare, după centralizarea a 97,87 de voturi, potrivit unor surse Digi24.

De asemenea, în ceea ce privește celelalte partide, Alianța PSD-PNL va trimite 19 europarlamentari la Bruxelles, AUR - 6, ADU - 3, UDMR - 2. Pe listă se află și independentul Nicolae Ștefănuță.

Potrivit unor surse Digi24, Alianţa PSD-PNL este cotată la alegerile europarlamentare cu peste 50% din voturi, fiind urmată de AUR - 16%. 

România va avea 33 de reprezentanți în Parlamentul European.

Diferenţa între prezenţa la vot în vechile state membre şi în cele intrate în UE în 2004 s-a redus

ACTUALIZARE 14:20 Alegerile europarlamentare din 6-9 iunie au înregistrat pentru prima dată după mulţi ani micşorarea diferenţei între prezenţa la vot în ţările care erau membre ale UE înainte de 2004 şi cele care au aderat la blocul european în acel an, a declarat luni purtătorul de cuvânt al PE, Jaume Duch, într-o conferinţă de presă, la Bruxelles, potrivit Agerpres.

„Timp de mulţi ani a existat o mare diferenţă între (prezenţa la vot în) aceste două grupuri de ţări. Acum când vezi aceste cifre din Slovenia, Slovacia şi celelalte ţări, poţi constata că aceasta este o diferenţă care se reduce, ceea ce este o veste bună”, a spus reprezentantul PE.

Un alt factor care influenţează prezenţa la vot este calendarul electoral.

„Bulgaria, de exemplu, este o ţară unde au fost patru alegeri generale consecutive, inclusiv una ieri. În alte ţări, au avut loc alegeri acum câteva săptămâni. În cazul Lituaniei, motivul pentru care este o scădere e acela că au avut loc alegeri prezidenţiale în două tururi acum mai puţin de o lună”, a adăugat Jaume Duch.

Comitetul Auschwitz: Rezultatul alegerilor europene, un „punct de cotitură deprimant”

ACTUALIZARE 12:27 Comitetul internaţional Auschwitz s-a declarat şocat de performanţa puternică a partidelor de extremă dreapta în alegerile europene, relatează dpa, potrivit Agerpres.

„Pentru supravieţuitorii Holocaustului şi lagărelor de concentrare şi exterminare naziste acest rezultat al alegerilor este un punct de cotitură deprimant”, a declarat vicepreşedintele executiv al organizaţiei, Christoph Heubner, într-un comunicat dat publicităţii luni.

„Europa se pierde şi uită de sine: în tot mai multe ţări câştigă influenţă partidele naţionaliste şi de extrema dreaptă, tocmai acelea care dispreţuiesc de fapt ideea europeană născută în urma ororilor celui de-al Doilea Război Mondial şi a ororilor criminale din lagăre”, a afirmat el.

Cu toate acestea, Europa rămâne marea speranţă pentru supravieţuitorii Holocaustului, declară Heubner.

„Şi tocmai acesta este motivul pentru care solicităm de urgenţă celorlalte partide din Parlamentul European să protejeze această idee europeană şi să se unească împotriva propagandei şi incitării forţelor de extremă dreapta”, îndeamnă vicepreşedintele Comitetului internaţional Auschwitz în comunicatul său.

Luxemburg: Formaţiunea ADR de extremă dreapta a intrat pentru prima dată în PE

ACTUALIZARE 11:45 Partidul Reformist al Alternativei Democratice (ADR) din Luxemburg, de extremă dreapta, a intrat pentru prima dată în Parlamentul European după ce a obţinut aproape 12% din voturi la alegerile europene de duminică, relatează dpa.

Luxemburg, una dintre cele mai mici, dar cele mai bogate ţări din UE, cu o populaţie de aproximativ 660.000 de locuitori, dispune de şase mandate în Parlamentul European.

Partidul Creştin-Social (CSV) al premierului Luc Frieden a obţinut aproape 30% din voturi la scrutinul de duminică, şi va trimite, ca şi până acum, doi deputaţi în Parlamentul European.

Partidul Socialist Muncitoresc Luxemburghez (centru-stânga), Partidul Democrat (DP) şi Verzii vor avea fiecare câte un mandat în Parlamentul European, conform rezultatelor oficiale publicate luni dimineaţa.

DP dispunea până acum de două mandate de europarlamentar.

CSV formează cu DP o coaliţie guvernamentală din noiembrie anul trecut.

Fostul premier Xavier Bettel, din DP, deţine în prezent funcţia de vicepremier şi ministru de Externe.

Croaţia a înregistrat cea mai slabă participare la vot la alegerile europene

ACTUALIZARE 11:40 Croaţia, ultimul stat care a aderat la Uniunea Europeană, este ţara ai cărei alegători s-au prezentat în cel mai mic număr la urne pentru alegerile pentru Parlamentul European, cu doar 21% prezenţă la vot, potrivit rezultatelor publicate luni dimineaţă de UE, relatează AFP, citată de Agerpres.

Doar 21,34% dintre alegători, sau mai puţin de unul din patru votanţi, s-au prezentat duminică la urne în Croaţia, o prezenţă mai redusă decât în 2014 şi 2019.

Penultima ţară în ceea ce priveşte participarea a vot, Lituania a înregistrat o prezenţă la urne de doar 28,9%, urmată de Bulgaria, cu 31,8%.

De cealaltă parte a clasamentului, Belgia se află pe primul loc, cu 89,2% prezenţă la urne, urmată de Luxemburg (82,3%) şi Malta (72,8%).

În UE, votul este obligatoriu în Belgia, Luxemburg, Grecia şi Bulgaria.

Croaţia, ţară cu 3,8 milioane de locuitori, va avea 12 mandate în Parlamentul European.

Germania a înregistrat o prezenţă record la vot la alegerile europene

ACTUALIZARE 10:25 Un procent record de 64,8% dintre alegătorii eligibili din Germania s-au prezentat la vot la alegerile pentru Parlamentul European, cel mai ridicat procent înregistrat de la reunificarea Germaniei, a declarat luni dimineaţa un oficial de rang înalt, relatează dpa.

Cifra a fost cu 3,4 puncte procentuale mai mare decât în 2019, care la acea vreme fusese cea mai mare prezenţă la vot de la reunificarea Germaniei în 1990.

După numărarea voturilor în toate cele 400 de circumscripţii, proporţia voturilor invalide a fost de 0,8%, potrivit directorului Biroului Federal de Statistică, Ruth Brand.

Cel mai populat stat membru din UE, cu aproximativ 65 de milioane de alegători eligibili, Germania deţine 96 din cele 720 de locuri din Parlamentul European. La alegerile din 1994, primele alegeri postreunificare din Germania pentru Parlamentul European, prezenţa la vot a fost de exact 60%. La alegerile ulterioare, s-a înregistrat o prezenţă între 40% şi 50%.

Cea mai mare prezenţă la vot la alegerile europene din Germania s-a înregistrat în 1979, cu 65,7% în Germania de Vest de la acea vreme.

Viktor Orban spune că victoria partidului său confirmă direcţia politică a guvernului

ACTUALIZARE 10:20 Prim-ministrul ungar Viktor Orban a declarat că victoria partidului său de guvernământ Fidesz în alegerile de duminică pentru Parlamentul European a confirmat direcţia politică a executivului, pe fondul unui rezultat neaşteptat de puternic al unui nou venit din partea opoziţiei, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Într-o situaţie de război şi într-o bătălie dificilă, am obţinut victorii importante”, le-a spus Orban, un naţionalist, susţinătorilor.

Potrivit lui Orban, „mesajul politic” al alegerilor pentru PE a fost că ungurii au arătat clar că aleg pacea în locul războiului, scrie şi agenţia de presă ungară MTI.

Orban a declarat că rezultatul alegerilor a întărit politica pro-pace a guvernului, promiţând că executivul va folosi mandatul dat de alegători pentru a-şi „intensifica eforturile de a ţine Ungaria în afara războiului”.

„Ca să rezum rezultatele alegerilor europarlamentare, putem trimite o telegramă la Bruxelles care să spună: Migraţie, stop; gen, stop; război, stop; Soros, stop; Bruxelles, stop”, a spus premierul Ungariei.

Rezultate după numărarea a peste 98,8% dintre voturile din străinătate: Alianţa PSD-PNL are 21,33%, Alianţa Dreapta Unită - 16,3%, AUR - 14,54%

ACTUALIZARE 8:45 Alianţa PSD-PNL a obţinut un scor de 21,33% după numărarea a peste 98,8% dintre voturile exprimate în străinătate la alegerile europarlamentare, fiind urmată de Alianţa Dreapta Unită - 16,3% şi de AUR - 14,54%.

În diaspora, la ora 8, după numărarea a 98,8% din cele 215994 voturi exprimate, Alianţa PSD-PNL -are 21,33% (44358 voturi), Alianta Dreapta Unită - 16,3% (33901 voturi), AUR 14,54% (30243 voturi).

Pe locul 4 se situează SOS România - 13,58% (28258 voturi), Reînnoim Proiectul european al României - REPER 9.7% (20176 voturi), Diaspora Unita - 7,08% (14731 voturi), Nicu Ştefănuţă - 5,93% (12350 voturi), Vlad Gheorghe - 5,15% (10 711 voturi).

Alianţa de stânga olandeză, pe primul loc înaintea lui Wilders

ACTUALIZARE 8:40 Alianţa Partidul Laburist Olandez şi Partidul Ecologist-Stânga s-a clasat pe primul loc în alegerile pentru Parlamentul European, conform rezultatelor finale provizorii, relatează luni dpa.

Alianţa de stânga urmează să deţină opt din cele 31 de locuri ale ţării, cu un loc în scădere faţă de alegerile europene din 2019.

Partidul Libertăţii (PVV), de extremă dreapta, condus de Geert Wilders s-a clasat pe locul al doilea cu şase locuri. Partidul nu a reuşit să obţină niciun loc în 2019, dar i s-a alocat unul după Brexit.

Partidul premierului în exerciţiu Mark Rutte nu a reuşit să obţină patru locuri în noul Parlament European.

Scrutinul la care au fost chemaţi în total peste 360 de milioane de alegători pentru desemnarea celor 720 de membri ai PE a început joi în Olanda

Votul în străinătate la alegerile europarlamentare s-a încheiat. Au votat aproape 216.000 de alegători

ACTUALIZARE 8:35 Votul în străinătate pentru alegerea celor 33 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European s-a finalizat luni dimineaţă, la ora 8.00, odată cu închiderea secţiilor de votare de pe Coasta de Vest a SUA şi din Canada.

Votul în străinătate la alegerile europarlamentare a început sâmbătă, în Noua Zeelandă, la ora 22.00, ora României.

Votul s-a desfăşurat pe durata a 34 de ore.

Conform datelor BEC, în străîinătate au votat 215.994 de alegători.

În ţară, unde votul s-a încheiat duminică, la ora 22.00, au votat la alegerile pentru Parlamentul European 9.445763 de români, fiind înregistrată o prezenţă de 52,42%.

Ministerul Afacerilor Externe a organizat, prin intermediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în străinătate, 915 secţii de votare în străinătate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 9 iunie 2024, mai mult decât dublu faţă de secţiile organizate la alegerile europarlamentare din 2019.

Victorie la limită a opoziţiei socialiste în Portugalia

ACTUALIZARE 8:30 Opoziţia socialistă a ieşit învingătoare la alegerile europene din Portugalia, devansând cu puţin coaliţia guvernamentală moderată de dreapta, care a câştigat la limită scrutinul legislativ anticipat din martie, conform rezultatelor oficiale aproape complete, relatează AFP.

Conform rezultatelor care acoperă toate circumscripţiile de pe teritoriul naţional, partidul de extremă dreapta CHEGA s-a clasat pe locul trei, cu 9,8% din voturi, un scor semnificativ mai mic decât cel de la alegerile legislative (18%).

Acesta este urmat îndeaproape de Partidul Liberal, care terminase tot pe locul patru în martie.

Lista socialistei Marta Temido, fost ministru al sănătăţii în timpul pandemiei de COVID-19, a ieşit pe primul loc, cu 32,1% din voturi, faţă de 31,1% pentru candidaţii coaliţiei guvernamentale conduse de un jurnalist de 28 de ani care este nou în politică, Sebastiao Bugalho.

Partidul lui Viktor Orban a ieşit pe primul loc, dar e în declin (rezultate parţiale)

ACTUALIZARE 8:27 Partidul premierului naţionalist ungar Viktor Orban, care a descris alegerile europene ca fiind „istorice”, a ieşit duminică pe primul loc la scrutin, dar a înregistrat un declin net, conform rezultatelor parţiale publicate în cursul serii, relatează AFP, citată de Agerpres.

FIDESZ a obţinut peste 43% din sufragii, în urma numărării a 60% din buletinele de vot, comparativ cu un rezultat de 52,5% la alegerile anterioare din 2019.

Aceasta ar putea fi cea mai slabă performanţă a sa de la revenirea lui Orban la conducerea ţării în 2010.

Partidele liberale şi centrist-conservatoare câştigă alegerile în ţările baltice

ACTUALIZARE 8:25 Partidele liberale şi conservatoare de centru au obţinut cele mai multe voturi la alegerile pentru Parlamentul European (PE) de duminică în cele trei ţări baltice Estonia, Letonia şi Lituania, potrivit datelor preliminare, transmite EFE.

În Letonia, partidul centrist-liberal Noua Unitate (JV) a obţinut 25,7% din voturi; în Lituania, partidul conservator Uniunea Patriei - Creştin-Democraţii lituanieni (TS-LKD) a obţinut 20,92%, iar în Estonia, partidul conservator naţionalist Patria (Isamaa) a obţinut 21,6%.

Potrivit rezultatelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale din Letonia, Valdis Dombrovskis, actualul comisar european pentru comerţ, a fost reales în funcţia de europarlamentar JV.

În Estonia, fostul prim-ministru Juri Ratas şi europarlamentarul Riho Terras vor merge în PE din partea Isamaa.

În Lituania, TS-LKD îi va trimite în Parlamentul European pe fostul premier Andrius Kubilius, fostul ministru al apărării Rasa Jukneviciene şi pe eurodeputatul Paulus Saudargas.

Partidul de extremă dreapta FPO, câştigător la limită în Austria

ACTUALIZARE 8:20 Partidul de extremă dreapta FPO s-a clasat pe primul loc la alegerile europene de duminică din Austria, marcând prima sa victorie într-un scrutin naţional, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Formaţiunea a obţinut 25,7% din voturi, conform rezultatelor aproape complete publicate de mass-media în cursul serii.

În spatele său se află conservatorii din OVP (24,7%), în prezent la guvernare, apoi social-democraţii din SPO (23,2%). Verzii au un scor de 10,7%.

Mişcarea populistă de opoziţie ANO a fostului premier Andrej Babis a câştigat alegerile în Cehia

ACTUALIZARE 8:18 Mişcarea populistă de opoziţie ANO, condusă de fostul premier Andrej Babis, a câştigat alegerile europarlamentare din Cehia cu 26,2% din voturi, urmată de alianţa guvernamentală SPOLU cu 22,3%, a informat duminică Biroul de Statistică de la Praga.

Alte cinci partide, printre care partidul ultranaţionalist SPD (Libertate şi democraţie directă), au obţinut locuri în Parlamentul European, unde Partidul Comunist şi-a mărit şi el numărul de locuri, transmite EFE.

Ţara central-europeană, care a aderat la Uniunea Europeană (UE) în 2004 şi care a ales 21 de reprezentanţi în Parlamentul European, a înregistrat o prezenţă la vot de 36,6% la aceste alegeri, faţă de 28,7% în urmă cu cinci ani.

Dreapta iese învingătoare în Spania, devasându-i pe socialiştii premierului Pedro Sanchez

ACTUALIZARE 8:17 Dreapta spaniolă a câştigat alegerile europene de duminică, devansând Partidului Socialist al premierului Pedro Sanchez, într-un scrutin marcat de o ascensiune a extremei drepte, relatează AFP, citată de Agerpres.

Conform rezultatelor oficiale, Partidul Popular (PP), principala formaţiune spaniolă de opoziţie, a câştigat aproximativ 34% din voturi şi 22 de locuri în Parlamentul European, faţă de aproximativ 30% din voturi şi 20 de locuri pentru socialişti.

În 2019, ultimele alegeri europene au fost câştigate cu o marjă largă de socialişti (21 de locuri), înaintea PP (13 locuri).

Extrema dreaptă Vox şi-a îmbunătăţit scorul din 2019, câştigând şase locuri, faţă de patru în urmă cu cinci ani, şi 9,62% din voturi faţă de 6,21%.

Surpriza acestor alegeri, 'Petrecerea s-a încheiat' ('Se acabo la fiesta'), un nou partid clasificat ca extremă dreaptă şi fondat de un YouTuber controversat, a totalizat aproximativ 4,5% din voturi şi va intra în Parlamentul European cu trei deputaţi.

Partidul premierului Georgia Meloni câştigă alegerile europene din Italia (exit-poll)

ACTUALIZARE 8:15 Partidul de dreapta al premierului Giorgia Meloni, Fraţii Italiei (FdI), ar urma să se claseze pe primul loc în Italia la alegerile europene, cu 26-30% din voturi, potrivit unui sondaj la ieşirea de la urne realizat de Consorzio Opinio Italia pentru televiziunea Rai, transmite ANSA.

Partidul Democrat (PD), de centru-stânga, aflat în opoziţie, ar urma să se claseze pe locul al doilea, cu 21-25%, iar Mişcarea 5 Stele (M5S), aflată în opoziţie, pe locul al treilea, cu 10-14%, potrivit sondajului.

În cadrul alianţei de centru-dreapta aflate la guvernare, sondajul plasează Forza Italia (FI) a ministrului de externe Antonio Tajani cu 8,5-10,5%, chiar înaintea Ligii ministrului transporturilor Matteo Salvini cu 8-10%.

Alianţa Verde-Stânga (AVS) se situa între 5% şi 7%, peste pragul de 4% pentru a obţine alegerea europarlamentarilor.

Grupul centrist SUE s-a situat între 3,5% şi 5,5%, iar Azione a fostului ministru al industriei, Carlo Calenda, între 2,5% şi 4,5%.

În Italia, urnele s-au închis la ora locală 23:00.

Sediul din Bruxelles al PE a fost complet transformat pentru a găzdui marea noapte a alegerilor europene

Deschide galeria foto

,

ACTUALIZARE 8:10 Sediul din Bruxelles al Parlamentului European, unde s-a auzit duminică îndemnul "lumini, cameră şi acţiune!", a devenit o mare scenă pentru a sărbători noaptea alegerilor europene, legislativul european fiind transformat într-un mare platou de filmare pentru anunţarea rezultatele scrutinului, scrie EFE într-un reportaj.

Pentru a-i putea primi pe toţi, hemiciclul - unde deputaţii europeni ţin sesiuni plenare, când acestea nu au loc la sediul din Strasbourg - a devenit "cea mai mare şi mai completă sală de presă din lume" pentru seara electorală, potrivit surselor parlamentare.

De pe o scenă care a ocupat mai bine de o treime din hemiciclu, flancată de un ecran curbat impunător, au fost transmise în direct proiecţiile privind rezultatele alegerilor europene, conferinţele de presă ale purtătorilor de cuvânt ai grupurilor parlamentare şi discursurile capilor de listă de la finalul votului.

Prezenţa provizorie estimată la alegerile europene este de circa 51%

ACTUALIZARE 8:00 Prezenţa provizorie estimată la alegerile europene este de circa 51%, potrivit datelor iniţiale anunţate duminică seară de legislativul european, informează dpa.

Aceasta înseamnă că rata de participare la alegerile europene este în creştere, în condiţiile în care, în urmă cu cinci ani, prezenţa la vot a fost de 50,66%

„Acesta este un semn pozitiv pentru democraţia europeană”, a declarat un purtător de cuvânt al Parlamentului European.

Oficialul european a menţionat că această creştere a prezenţei la vot s-a produs în majoritatea ţărilor UE.

Din punct de vedere istoric, prezenţa la vot la alegerile pentru Parlamentul European a scăzut constant de la primele alegeri din 1979 (61,99%) până în 2014, când a atins un minim istoric de 42,6%.

PE creditează PPE cu 184 de locuri după o proiecţie în baza rezultatelor provizorii şi estimărilor din 26 de ţări

ACTUALIZARE 7:50 Parlamentul European creditează grupul Partidului Popular European (PPE) cu 184 de locuri în viitoarea legislatură, în baza unei proiecţii realizate plecând de la rezultate provizorii şi estimări din 26 de ţări.

Ultima proiecţie a PE se bazează pe rezultate parţiale din 24 de ţări, rezultate finale din Malta şi estimări din Polonia. Singura ţară din care lipsesc estimările este Irlanda, potrivit Agerpres.

Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) ar urma să obţină 139 de locuri, iar Renew Europe, 80 de locuri, conform proiecţiei PE din jurul orei locale 02.30.

Potrivit acestei proiecţii, grupurile PPE, S&D şi Renew, care au format şi în fosta legislatură „marea coaliţie” care a decis compromisurile în hemiciclul european, ar urma să cumuleze 403 locuri dintr-un total de 720 şi vor continua să deţină controlul în legislativul comunitar.

Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) este creditat cu 73 de locuri, potrivit noii proiecţii bazate pe rezultate parţiale şi estimări din 26 de ţări.

Grupul Identitate şi Democraţie (ID) ar urma să obţină 58 de locuri, conform proiecţiei PE, după ce a capitalizat rezultatele foarte bune din Franţa, Austria, Olanda. Pe de altă parte, deşi AfD a obţinut al doilea scor în Germania, faptul că a formaţiunea a fost exclusă din grupul ID face ca locurile sale să nu fie atribuite acestuia proiecţiile PE.

Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană ar urma să obţină 52 de locuri, iar Grupul Stângii - GUE/NGL, 36 de locuri.

Deputaţii neafiliaţi ar urma să obţină 45 de locuri, iar partidele intrate în categoria "Alţii", respectiv care nu sunt încă afiliate unui grup constituit în PE, alte 53 de locuri.

Ultima proiecţie privind rezultatele alegerilor europene în România indică faptul că S&D ar obţine 13 locuri, PPE - 11 locuri, Renew Europe - două locuri, ECR - un loc, iar partidele înscrise la categoria „Alţii” - şase mandate.

Prezență la vot în creștere

ACTUALIZARE 07:45 Prezenţa provizorie estimată la alegerile europene este de circa 51%, potrivit datelor iniţiale anunţate duminică seară de legislativul european.

Aceasta înseamnă că rata de participare la alegerile europene este în creştere, în condiţiile în care, în urmă cu cinci ani, prezenţa la vot a fost de 50,66%, potrivit Agerpres.

Slovacia: Liberalii câştigă în faţa partidului premierului Robert Fico

ACTUALIZARE 23:45 Partidul liberal slovac de opoziţie a creat surpriza duminică prin câştigarea alegerilor europene în faţa formaţiunii Smer-SD a premierului Robert Fico, rănit grav recent într-un atentat, relatează AFP, citată de Agerpres.

Într-un mesaj publicat pe site-ul său de Facebook, partidul Smer-SD al premierului Fico a transmis „felicitări câştigătorului alegerilor, Progresivne Slovensko” (Slovacia Progresistă) şi noilor membri ai Parlamentului.

Potrivit datelor neoficiale publicate de ziarul Pravda, partidul de opoziţie al lui Simecka ar fi obţinut 27,8% din voturi şi şase mandate, iar formaţiunea din coaliţia guvernamentală Smer, a populistului de stânga Robert Fico, ar fi câştigat 24,8% şi cinci europarlamentari.

Slovacia şi-a ales 15 reprezentanţi în Parlamentul European, după o campanie care a fost afectată de atacul împotriva premierului Fico, care a fost împuşcat pe 15 mai.

Fico a votat sâmbătă din spital, în Bratislava. În momentul în care a votat, Fico a criticat mai multe ţări occidentale, inclusiv SUA, pentru că au permis Ucrainei să folosească armele furnizate de Occident împotriva unor ţinte militare de pe teritoriul Rusiei. Fico a insistat că o astfel de permisiune va duce la escaladarea războiului.

Victorie mare pentru Donald Tusk în Polonia, dar rezultat neaşteptat de bun al extremei dreapta

ACTUALIZARE 23:40 Premierul polonez, Donald Tusk, şi alianţa sa, Coaliţia Civică, au obţinut o mare victorie în alegerile pentru Parlamentul European. Coaliţia Civică a obţinut 38,2% din voturi, în timp ce partidul de opoziţie Lege şi Justiţie (PiS) a obţinut 33,9%, potrivit rezultatelor sondajului efectuat la ieşirea de la urne publicat după încheierea votului, la ora locală 21.00, şi realizat de organizaţia Ipsos pentru TVN24.

Este pentru prima dată din 2015 când partidul lui Tusk a învins PiS într-o competiţie directă, observă POLITICO.

„Polonia a arătat că democraţia triumfă aici. Mulţumită fermităţii voastre, Polonia este liderul UE”, a declarat Tusk după încheierea votului. 

Totuşi, partidul de extremă dreapta Confederaţia s-a clasat pe locul al treilea, cu un procent neaşteptat de mare, de 11,9%.

Partidul de centru-dreapta A Treia Cale - care face parte din coaliţia de guvernare a lui Tusk - s-a clasat pe locul al patrulea, cu 8,2 procente, în ceea ce liderii partidelor vor considera un rezultat dezamăgitor.

Tusk a caracterizat competiţia drept un vot existenţial între direcţia pro-europeană a guvernului său şi populiştii de la PiS - care, potrivit lui Tusk, au avertizat că doresc să îndepărteze Polonia de UE într-un moment în care blocul este ameninţat de Rusia.

Sondajul exit-poll prevede că alianţa lui Tusk, Coaliţia Civică, va câştiga 21 din cele 53 de locuri pe care Polonia le are în Parlamentul European, în timp ce PiS va obţine 19, Confederaţia va obţine 6, A Treia Cale va lua 4 şi Stânga va câştiga trei.

Cioloş: „Datele anunţate de exit-poll-ul comandat de comasaţi sunt neconcludente”

ACTUALIZARE 23:25 Datele anunţate de „exit-poll-ul comandat de comasaţi” sunt neconcludente referitoare la partidul REPER, a afirmat europarlamentarul Dacian Cioloş, care deschide lista candidaţilor formaţiunii pentru alegerile europarlamentare.

„Datele din acest moment, anunţate de exit-poll-ul comandat şi plătit de comasaţii PSDPNL, sunt din punctul de vedere al partidului REPER, neconcludente. Vă mulţumim tuturor pentru mobilizare, vă mulţumim pentru votul vostru. Să aşteptăm numărătoarea oficială a voturilor”, a scris Cioloş, pe Facebook.

Kelemen Hunor: „Vom avea europarlamentari”

ACTUALIZARE 23:20 Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, duminică, după închiderea urnelor şi anunţarea rezultatelor exit-poll, că, din informaţiile sale, Uniunea va avea reprezentanţi în Parlamentul European, va câştiga circa 200 de primării şi patru consilii judeţene.

„Conform acestei cifre rotunde (5% - n.r.) dată la exit-poll, putem spune că UDMR la europarlamentare trece pragul, dar trebuie să aşteptăm numărătoarea voturilor din fiecare secţie de votare. Sunt convins că vom avea peste 5%, vom trece pragul electoral şi vom avea reprezentanţi în Parlamentul European. Conform datelor noastre, aproape 500.000 de voturi au fost înregistrate şi mâine poate vom afla cifra exactă. În ceea ce priveşte alegerile locale, sunt convins că în jur de 200 de primării vom câştiga şi sper că în toate cele patru judeţe unde am dat preşedinte le vom păstra şi vom avea şi primar la Târgu Mureş, la Satu Mare şi în multe alte municipii”, a spus Kelemen Hunor.

Parlamentul European creditează PPE cu 186 de locuri

ACTUALIZARE 23:10 Parlamentul European creditează duminică seară grupul Partidului Popular European (PPE) cu 186 de locuri în viitoarea legislatură, în baza unei proiecţii realizate plecând de la estimări din 15 ţări, între care şi România.

Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) ar urma să obţină 133 de locuri, iar Renew Europe 82 de locuri, conform noii proiecţii.

Potrivit acestei proiecţii, grupurile PPE, S&D şi Renew, care au format şi în fosta legislatură "marea coaliţie" care a decis compromisurile în hemiciclul european, ar urma să cumuleze 392 de locuri dintr-un total de 720 şi vor continua să deţină controlul în legislativul comunitar.

Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) este creditat cu 70 de locuri, potrivit noii proiecţii bazate pe estimări din 15 ţări.

Grupul Identitate şi Democraţie (ID) ar urma să obţină 60 de locuri potrivit proiecţiei PE, după ce a capitalizat rezultatele foarte bune din Austria şi Olanda. Pe de altă parte, deşi AfD a obţinut al doilea scor în Germania, faptul că a părăsit grupul ID face ca locurile sale să nu fie atribuite acestuia în prima proiecţie a PE.

Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană ar urma să obţină 53 de locuri, iar Grupul Stângii - GUE/NGL - 36 de locuri.

Deputaţii neafiliaţi ar urma să obţină 50 de locuri, iar partidele intrate în categoria "Alţii", respectiv care nu sunt încă afiliate unui grup constituit în PE, alte 50 de locuri.

Potrivit estimării pentru România, S&D ar urma să obţină cele mai multe locuri, respectiv 13, în timp ce PPE este creditat cu unul mai puţin. Renew Europe ar urma să obţină în România două mandate, iar grupul ECR unul, în timp ce „alţii” vor obţine 5 mandate. La categoria „alţii” intră în România partidul AUR, care încă nu este afiliat la grupul ECR, deşi şi-a anunţat intenţia de a solicita afilierea.

Prezenţa provizorie estimată la alegerile europene este de 51%, potrivit unui anunţ făcut de purtătorul de cuvânt al PE, Jaume Duch. În urmă cu 5 ani prezenţa la vot a fost de 50,66%.

Ursula von der Leyen: Am câştigat alegerile europene, suntem cel mai puternic partid

ACTUALIZARE 23:05 Partidul Popular European (PPE) a câştigat alegerile europene, este cel mai puternic partid şi ancora stabilităţii, iar împreună cu alţii va construi un bastion împotriva extremelor de la stânga şi de la dreapta, a declarat duminică seara, la Bruxelles, Ursula von der Leyen, candidata 'cap de listă' a PPE.

'„Astăzi este o zi bună pentru PPE. Am câştigat alegerile europene, prieteni. Suntem cel mai puternic partid. Suntem ancora stabilităţii şi alegătorii au recunoscut leadershipul nostru în ultimii cinci ani, iar acesta este un mesaj extraordinar pentru noi toţi. Vă mulţumesc mult pentru tot ce aţi făcut. De aceea, în primul şi în primul rând vreau să le mulţumesc alegătorilor care ne-au acordat votul lor şi care contează pe noi. (...) Am avut o campanie fantastică. Am fost hotărâţi. Am fost uniţi. Am făcut asta şi acum am câştigat alegerile europene”, a spus Ursula von der Leyen în faţa susţinătorilor săi reuniţi la un eveniment găzduit de Hotelul Stanhope din Bruxelles, în apropierea sediului PPE.

Ea le-a mulţumit preşedintelui şi secretarului general ai PPE, Manfred Weber şi Thanasis Bakolas, dar şi staffului său de campanie, format din numeroşi tineri.

„Acum trei luni, la Bucureşti, mi-aţi acordat încrederea pentru a fi candidatul cap de listă al PPE şi în săptămânile de după aceea am fost în campanie cu mulţi dintre voi în Uniunea Europeană, în diferite state membre. Trebuie să vă spun că am mers în 17 state membre diferite, am vizitat 31 de oraşe. Aceasta a fost una dintre cele mai bune experienţe avute vreodată din viaţa mea politică. A fost într-adevăr extraordinar, am întâlnit oameni din toate categoriile. Am lucrat îndeaproape cu candidaţii noştri din Europa şi trebuie să vă spun că am văzut multă încredere în PPE, în Uniunea noastră Europeană. Iar în această noapte acest lucru este confirmat. PPE este cel mai puternic grup din Parlamentul European. PPE are cei mai mulţi lideri”, a subliniat Von der Leyen.

Ea a promis că PPE şi alte formaţiuni vor construi un „bastion” împotriva ambelor extreme.

„Îi vom opri, asta cu siguranţă”, a accentuat Ursula von der Leyen.

Avans al stângii şi ecologiştilor şi declin al extremei drepte în ţările nordice

ACTUALIZARE 23:00 Partidele de stânga şi ecologiste au obţinut câştiguri în ţările nordice la alegerile europene de duminică, în timp ce extrema dreaptă este în declin, conform rezultatelor şi sondajelor la ieşirea de la urne, informează AFP, citată de Agerpres.

În Finlanda, partidul Alianţa de Stânga a făcut un progres spectaculos, cu 17,3% din voturi, cu patru puncte procentuale mai mult decât în 2019, conform rezultatelor bazate pe numărarea a 99% din buletinele de vot.

„Nu aş fi putut visa niciodată la astfel de cifre”, a declarat Li Andersson, liderul Alianţei de Stânga.

Prin urmare, partidul va avea trei din cele 15 locuri rezervate Finlandei în Parlamentul European, comparativ cu doar unul la alegerile anterioare.

Coaliţia Naţională de centru-dreapta a premierului Petteri Orpo şi-a consolidat câştigurile, obţinând aproape 25% din voturi, în creştere cu aproape patru puncte procentuale.

Partidul Finlandezilor, o formaţiune de extremă dreapta care face parte din coaliţia guvernamentală, a scăzut la 7,6%, adică o diminuare de 6,2 puncte procentuale, şi ar urma să obţină un singur loc.

„Acesta este un semnal de alarmă pentru partidul nostru”, a declarat Sebastian Tynkkynen, care va fi singurul ales, pentru postul public Yle.

În Suedia, Verzii au făcut un progres şi au câştigat 15,7% din voturi, o creştere de 4,2 puncte procentuale, conform unui sondaj la ieşirea de la urne realizat de postul de televiziune SVT.

Partidul de Stânga a ajuns la 10,7% (+4 puncte procentuale), în timp ce Democraţii Suedezi, de extremă dreapta, au pierdut 1,4 puncte procentuale, scăzând la 13,9%.

Social-democraţii şi-au menţinut poziţia şi au rămas în frunte, cu 23,1%.

În Danemarca, într-un peisaj politic foarte fragmentat, Partidul Popular Socialist este în frunte şi este în mod clar în creştere, cu 5,2 puncte procentuale faţă de 2019, cu 18,4%, conform unui exit-poll prezentat de televiziunea publică DR.

Partidul Social Democrat, aflat în fruntea coaliţiei de guvernare, ar urma să scadă la 15,4%. Cele două partide urmează să câştige fiecare trei din cele 15 locuri rezervate Finlandei în PE.

Decizie şoc în Franţa: Emmanuel Macron anunţă dizolvarea Adunării Naţionale

ACTUALIZARE 22:45 Preşedintele Emmanuel Macron a anunţat duminică seară dizolvarea Adunării Naţionale (parlamentul france), în urma înfrângerii suferite de alianţa de la guvernare în alegerile europarlamentare, care a ajuns pe locul al doilea, la mare distanţă de rezultatul Rassemblement National (RN), partidul lui Marine Le Pen, relatează News.ro.

Citește mai mult AICI

Votul din străinătate la europarlamentare continuă până luni la ora 8.00

ACTUALIZARE 22:40 Secţiile de votare pentru alegerile europarlamentare şi locale s-au închis la ora 22.00, existând posibilitatea prelungirii până la ora 23:59 pentru cetăţenii care se află în sediul secţiei sau la rând în afara acestuia. Votul din străinătate la alegerile europarlamentare continuă până luni la ora 8.00. Prezenţa la vot la ora 22.00 a fost 51,12% la alegerile europarlamentare şi 49,95% pentru alegerile locale. În București, prezenţa a fost de 44.19% la alegerile europarlamentare şi 41,28% la locale.

La scrutinele similare precedente, la închiderea urnelor, care a fost la ora 21.00, prezenţa la europarlamentarele din 2019 a fost 49,02%, iar la alegerile locale din 2020 a fost, 46,02%.

La alegerile de duminică au fost organizate, în străinătate 915 secţii de votare.

În ţară, votarea a început duminică, la ora 07:00. Procesul de vot poate fi prelungit până la ora 23:59 pentru cetăţenii care, la ora 22:00, se află în sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot. Aceleaşi reguli privind programul secţiilor de votare se aplică şi la cele organizate în străinătate.

Votul în străinătate a început sâmbătă, în Noua Zeelandă, la ora 22.00, ora României şi se încheie luni la ora 8.00, pe coasta de vest a SUA şi Canadei.

Nicolae Ciucă: „Suntem aici să celebrăm o victorie, este o victorie a românilor”

ACTUALIZARE 22:35 Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, duminică seară, după aflarea rezultatelor la exit poll, că rezultatele alegerilor reprezintă o victorie pentru români, având în vedere că aceştia au ieşit în număr mare la vot. Ciucă a subliniat că va continua să apere valorile şi interesele naţionale şi că va sluji în continuare interesele românilor. ”Angajamentul nostru este acela de a nu dezamăgi alegătorii, de a continua să nu dezamăgim comunităţile”, a afirmat el.

„Suntem aici să celebrăm o victorie, este o victorie a românilor care astăzi au dat o lecţie de democraţie ieşind în număr mare la vot. Peste 2,3 milioane de români au votat ca PNL să reprezinte cea mai puternică forţă politică de dreapta din România şi le mulţumesc. De asemenea, le mulţumesc celor 54 la sută dintre românii care au ieşit la vot pentru că au optat pentru valorile europene, au zis «nu» extremismului şi au votat alianţa. Vreau să le mulţumesc tuturor românilor care au ieşit la vot, vreau să le mulţumesc celor care au votat PNL şi cred în valorile PNL, vreau să mulţumesc membrilor, activului PNL care au dat dovadă de mobilizare, de spirit de sacrificiu şi astfel am reuşit să obţinem acest rezultat şi că vor face acelaşi lucru până când procesele verbale vor fi finalizate”, a declarat Nicolae Ciucă.

Preşedintele PNL a spus că va continua să slujească interesele românilor.

„Angajamentul nostru este acela de a nu dezamăgi alegătorii, de a continua să nu dezamăgim comunităţile. Este angajamentul nostru, aşa cum am demonstrat şi cum am vorbit despre realizările administraţiei liberale aşa vom face şi de acum înainte. Trăim într-o perioadă cât se poate de complexă din punct de vedere securitar, din punct de vedere economic. Avem nevoie să rămânem uniţi, avem nevoie să asigurăm stabilitate şi vă garantez că PNL va face tot ce îi stă în putinţă de a apăra valorile românilor şi interesele noastre naţionale. Ţinând cont că avem alegeri importante în faţa noastră, mă angajez, împreună cu echipa PNL să slujesc la fel de bine interesele românilor şi ale României”, a subliniat Ciucă.

Marcel Ciolacu: „Votul a confirmat că am guvernat bine”

ACTUALIZARE 22:15 Marcel Ciolacu a declarat că „PSD a câştigat alegerile”, iar „votul a confirmat că am guvernat bine”.

„În această seară democraţia a triumfat. Le mulţumesc românilor că au ieşit la vot astăzi pe caniculă şi au dat legimitate candidaţilor. PSD a câştigat alegerile. Tot ce am obţinut astăzi reprezintă încrederea pe care ne-au dat-o românii, dar şi munca colegilor noştri. Votul dat astăzi confirmă că am guvernat bine într-o perioadă complicată. PSD a obţinut un scor mai bun decât în 2020. Vom avea mai mulţi primari în oraşe, comune şi mai mulţi consilieri judeţeni. Iar acest lucru se vede şi în scorul de la europarlamentare unde am obţinut 54%”, a afirmat Marcel Ciolacu, duminică seară.

Rezultate exit-poll: Alianța PSD-PNL, pe primul loc

ACTUALIZARE 22:00 Alianţa PSD-PNL este cotată la alegerile europarlamentare cu 54% din voturi, AUR - 14%, Dreapta Unită 11%, conform exit-poll-ului CURS-Avangarde, pebaza datelor culese până la ora 20.00.

• Alianța PSD-PNL - 54%
• AUR - 14%
• ADU - 11%
• UDMR - 5%

Este vorba despre rezultate parţiale ale exit-poll-ului în cadrul căruia au fost chestionaţi peste 35.000 de alegători. Datele centralizate la închiderea urnelor vor fi prezentate la ora 23:00.

PSOE se luptă cu PP pentru primul loc în Spania

ACTUALIZARE 21:57 Exit-poll-urile spaniole arată că Partidul Socialist al Muncitorilor (PSOE) al premierului Pedro Sanchez se luptă pentru primul loc cu Partidul Popular (PP), transmite BBC.

PSOE are între 20-22 de locuri (comparativ cu 21 în 2019), potrivit unui sondaj realizat de Sigma Dos.

Partidul de extremă dreapta Vox se află pe locul trei, cu 6-7 locuri, un ușor câștig față de ultimele alegeri.

Alianța de stânga Sumar, partenerul junior în guvernul spaniol, are 3-4 locuri, în timp ce Podemos are 2-3, potrivit aceluiași sondaj.

Răsturnare de situație în Danemarca. SF este câștigător (exit-poll)

ACTUALIZARE 21:55 Alegerile s-au încheiat în Danemarca și primele sondaje la ieșirea de la urne au fost publicate, potrivit BBC.

Potrivit unui exit-poll realizat de televiziunea națională DR, SF - Partidul Popular Socialist - care poartă numele englezesc Stânga Verde - ar urma să câștige cea mai mare parte a voturilor, cu 18,4%, și să obțină trei din cele 15 locuri daneze în Parlamentul European.

Acest lucru l-ar plasa înaintea partidului premierului, social-democrații.

Un al doilea exit-poll, realizat de TV2, plasează SF-ul pe locul al doilea, cu 17,1% din voturi, iar social-democrații pe 18%.

Ambele exit-poll-uri sugerează o lovitură pentru partidul de centru-dreapta, liberalii. Este un partener în guvernul de coaliție și ar putea pierde două din cele patru locuri. 

Extrema dreaptă, pe primul loc în Franța (exit-poll)

ACTUALIZARE 21:20 Exit-poll-urile franceze arată că partidul Adunarea Națională (RN) al lui Marine Le Pen, condusă de Jordan Bardella, a ieșit pe primul loc cu peste 30% din voturi, potrivit BBC.

Partidul Renaissance al președintelui Macron, condus de Valerie Hayer, s-a clasat pe locul al doilea, cu 15,2%.

Socialiștii, sub conducerea lui Raphael Glucksmann, au reușit să obțină 14%.

Ecologiștii și Reconquete, partidul lui Eric Zemmour, sunt cotați cu puțin peste 5%, dar s-ar putea să nu trimită niciun europarlamentar în Parlament.

Prezența la vot în Franța a fost de aproximativ 51%, deci puțin mai mare decât cea din 2019, de 50,12%.

Prezența la ora 21:00

ACTUALIZARE 21:00 Prezența la alegerile europarlamentare la această oră a ajuns la 50,7 %. Peste nouă milioane de români au votat până acum la alegerile europarlamentare. Cea mai mare prezență la vot a fost înregistrată în Giurgiu(60,54%) și Olt (60,53%), urmate de Teleorman (58,74%) și Sălaj (57,62%).

4.596.469 de români din mediul urban au votat până la această oră, în timp ce în mediul rural au votat 4.564.550. În total, 9.161.019 de români au votat până la ora 21:00.

Cea mai mică prezență se înregistrează în județul Vaslui, unde au votat doar 37,10% dintre alegători.

În București, au votat 42,19% - Sector 1 (48,77%); Sector 2 (43%); Sector 3 (35,05%); Sector 4 (43,61%); Sector 5 (41,99%); Sector 6 (46,04%).

În secțiile de votare din străinătate au votat, până acum, 199.959 de români.

Partidul conservator de guvernământ HDZ câştigă alegerile europene din Croaţia

ACTUALIZARE 20:58 Uniunea Democrată Croată (HDZ), condusă de premierul Andrej Plenkovic, a câştigat duminică alegerile europene cu 33,7%, ceea ce înseamnă că ar urma să obţină şase mandate în Parlamentul European, jumătate din cele 12 alocate Croaţiei, conform proiecţiilor de tendinţe ale televiziunii publice HDZ, informează EFE.

Pe locul doi se clasează Partidul Social-Democrat (SDP), cu 27,8% şi patru eurodeputaţi.

Alte partide care ar urma să câştige mandate în Parlamentul European sunt Mişcarea pentru Patrie (PD, de extremă dreapta, creditat cu 8,67% din voturi) şi formaţiunea de stânga Mozemo! (creditată cu 5,84% din voturi), fiecare urmând să obţină câte un europarlamentar, transmite agenţia de presă croată HINA.

Circa 3,7 milioane de cetăţeni croaţi şi-au ales cei 12 deputaţi în Parlamentul European, din 25 de liste electorale.

Prezenţa la vot cu două ore şi jumătate înainte de închiderea urnelor a fost de doar 15,05%, una dintre cele mai scăzute din istoria ţării, potrivit presei locale.

Ursula von der Leyen, încrezătoare după votul din Germania

ACTUALIZARE 20:55 Candidatul principal al Partidului Popular European pentru şefia Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a adresat virtual, de la Bruxelles, unui eveniment de campanie din Germania şi s-a arătat încrezătoare după ce rezultatele unui exit-poll au arătat că partidul său, CDU, s-a clasat cel mai bine, conducând detaşat în scrutinul europarlamentar din Germania, relatează POLITICO.

„Suntem din nou cea mai puternică forţă din Germania”, a declarat Ursula von der Leyen, adăugând că „poporul i-a pedepsit pe extremiştii de stânga şi de dreapta”.

O proiecţie timpurie a rezultatelor din Germania arată că alianţa conservatoare formată din Uniunea Creştin-Democrată şi Uniunea Creştin-Socială obţine 29,5% din voturi.

„Trebuie să aşteptăm rezultatele alegerilor din toate statele membre. Sunt încrezătoare că PPE va avea rezultate bune şi acolo”, a spus Ursula von der Leyen.

Pentru a fi reconfirmată ca preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen va avea nevoie de 361 de voturi în viitorul Parlament European cu 720 de mandate. Germania are repartizate 96 de mandate, cele mai multe.

În timp ce victoria conservatorilor din Germania era aşteptată, adevărata miză în cea mai mare ţară europeană este cine se clasează pe locul al doilea.

PPE a obţinut cele mai multe locuri în primele cinci ţări cu estimări centralizate de PE

ACTUALIZARE 20:50 Grupul Partidului Popular European (PPE) a obţinut 66 de locuri în primele opt ţări cu estimări centralizate de Parlamentul European până la ora locală 19.30 (20.30 ora României), urmat de grupul Socialiştilor şi Democraţilor europeni, cu 35 de locuri, şi Verzi cu 23 de locuri.

Potrivit centralizării rezultatelor bazate pe estimări din Austria, Germania, Cipru, Grecia şi Olanda, Bulgaria, Croaţia şi Malta, PPE a obţinut în total 66 de locuri, capitalizând victoriile obţinute la vot de CDU-CSU în Germania, Noua Democraţia în Grecia, GERB în Bulgaria şi Uniunea Democrată Croată (HDZ) în Croaţia.

În pofida înfrângerii în alegeri a Partidul Social-Democrat german, ajuns abia pe locul al treilea în ţară, grupul S&D a adunat până acum 35 de locuri, iar grupul Verzi/ALE (Verzi/ Alianţa Liberă Europeană) este pe locul al treilea cu 23 de locuri.

Grupul Renew Europe a adunat şi el 22 locuri în cele opt ţări, iar Identitate şi Democraţie (ID) - 13 locuri, datorită rezultatelor bune obţinute în Austria şi Olanda. Pe de altă parte, deşi AfD a obţinut al doilea scor în Germania, faptul că a părăsit grupul ID face ca locurile sale, nu mai puţin de 19, să nu fie atribuite acestuia.

Grupul GUE/NGL (Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică) a obţinut şi el 10 locuri, iar Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) trei locuri până acum.

Conservatorii din GERB câştigă alegerile europene şi legislative din Bulgaria (exit-polluri)

ACTUALIZARE 20:45 Partidul populist de centru-dreapta GERB, al fostului premier Boiko Borisov, a câştigat duminică alegerile generale din Bulgaria, al şaselea scrutin parlamentar anticipat din ultimii trei ani în această ţară balcanică, cu între 26,2% şi 28,1% din voturi, înaintea coaliţiei proeuropene şi reformiste PP-BD, cu aproape 16%, indică primul exit-poll, citat de EFE.

Pentru locul al treilea luptă cot la cot partidul prorus şi ultranaţionalist „Renaşterea” şi Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS), care reprezintă minoritatea turcă a ţării. Ambele formaţiuni sunt creditate cu între 12% şi 15% fiecare, potrivit sondajelor publicate de trei institute diferite.

GERB, avându-l în frunte pe fostul premier Boiko Borisov şi susţinut de DPS, condus de controversatul om de afaceri Delyan Peevski, acuzat de corupţie, a format până în martie o coaliţie cu PP-BD, care a inclus un sistem de rotaţie a posturilor între cele două partide.

Cu toate acestea, pactul a fost rupt între aceşti parteneri inegali din cauza lipsei de înţelegere privind lupta împotriva corupţiei şi reformele sistemului judiciar.

Bulgaria se confruntă cu o criză politică fără precedent din 2021, cu 12 încercări eşuate de a forma un guvern, iar dacă rezultatele de duminică se confirmă, totul indică că vor avea loc din nou alegeri legislative la sfârşitul verii, al şaptelea scrutin în ceva mai mult de trei ani.

Rezultatul alegerilor europene a fost foarte asemănător în Bulgaria, potrivit sondajelor, notează EFE.

„Atât timp cât Peevski şi Borisov sunt în poziţia de a lua decizii, nu vor exista conversaţii cu ei. Am văzut deja că avem viziuni diferite pentru Bulgaria şi vom continua să luptăm pentru viziunea noastră”, a declarat duminică fostul premier Kiril Petkov, de la PP-DB, după ce a votat la Sofia.

Partidul de dreapta al premierului Mitsotakis, pe primul loc în Grecia (exit-polluri)

ACTUALIZARE 20:20 Partidul de dreapta al premierului grec, Kyriakos Mitsotakis, Noua Democraţie (ND), s-a clasat pe primul loc la alegerile europene de duminică în ţara sa, cu între 28 şi 32% din voturi, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne publicate de postul ERT, informează AFP, potrivit Agerpres.

Şeful guvernului elen, reales cu majoritate absolută în urmă cu un an, îşi ratează însă obiectivul de a strânge 33% din voturi, aşa cum a insistat în campania electorală. Acesta era scorul înregistrat de partidul său Noua Democraţie (ND) în timpul ultimelor alegeri europene din 2019.

Partidul de stânga Syriza, condus de Stefanos Kasselakis, un fost trader stabilit de multă vreme în Statele Unite, se află pe locul doi, cu între 15,2% şi până la 18,2% din voturi.

În urma sa, partidul socialist Pasok a obţinut între 10,9% şi 13,9% din voturi, potrivit acestor sondaje de la postul public grec.

Partidul naţionalist Eleniki Lysi (Soluţia greacă) a câştigat între 7,6% şi 10% din voturi, în urma partidului comunist KKE (între 7,9% şi 10,3%).

În Grecia, unde termometrul a depăşit cu mult 30°C în toată ţara, alegătorii păreau să evite urnele.

În Atena şi pe coasta Aticii, plajele au fost pline de oameni duminică după-amiază.

La ora locală 17:30 (14:30 GMT), cu o oră şi jumătate înainte de închiderea urnelor, participarea a fost de doar 32,9%.

Campania a fost dominată de o dezbatere în jurul puterii de cumpărare, principala preocupare a multor greci care, deşi au ieşit din criza financiară gravă care le-a zguduit ţara până în 2018, se confruntă în continuare cu dificultăţi economice.

Prezența la ora 20:00

ACTUALIZARE 20:00 Prezența la alegerile europarlamentare la această oră a ajuns la 48%. Peste opt milioane de români au votat până acum la alegerile europarlamentare. Cea mai mare prezență la vot a fost înregistrată în Olt (56,98%), urmată de Giurgiu (56,58%), Sălaj (54,88%) și Teleorman (54,78%).

4.304.405 de români din mediul urban au votat până la această oră, în timp ce în mediul rural au votat 4.354.672. În total, 8.659.077 de români au votat până la ora 20:00.

Cea mai mică prezență se înregistrează în județul Vaslui, unde au votat doar 35,56% dintre alegători.

În București, au votat 38,78% - Sector 1 (44,66%); Sector 2 (39,60%); Sector 3 (32,24%); Sector 4 (40,15%); Sector 5 (38,47%); Sector 6 (42,52%).

În secțiile de votare din străinătate au votat, până acum, 186.984 de români.

Patriarhul Daniel a votat la alegerile europarlamentare

ACTUALIZARE 19:45 Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a votat duminică după-amiază la alegerile europarlamentare.

PF Daniel a votat la o secţie din cadrul Şcolii gimnaziale „Ienăchiţă Văcărescu” din Capitală, informează Agenţia de Ştiri Basilica a Patriarhiei Române.

Patriarhul BOR a oferit iconiţe celor prezenţi în secţia de votare.

Pentru alegerile din anul 2024, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a emis un îndreptar pentru clerici şi credincioşi privind participarea la alegerile europarlamentare, locale, legislative şi prezidenţiale din acest an, mai informează Agenţia de Ştiri Basilica.

Estimări exit-poll la ora 18:00 (surse politice)

ACTUALIZARE 19:37 Conform surselor politice, estimările exit-poll la alegerile europarlamentare la ora 18:00 arată astfel:

• Alianța PSD-PNL - 53%
• AUR - 16%
• Alianța Dreapta Unită - 14%
• PUSL - 5%
• UDMR - 5%

Canicula îi ține pe alegătorii greci departe de secțiile de votare

ACTUALIZARE 19:25 În Atena oamenii sunt împărțiți în două tabere, din cauza temperaturilor extreme. Unii dintre ei au ales să meargă mai degrabă la plajă, decât să voteze, transmite BBC.

Prezența la vot la alegerile europene a fost de 26,1% la nivel național până la ora locală 14:30 (11:30 GMT), ceea ce înseamnă că un total de 2.504.389 de alegători și-au exprimat intenția de vot până la acel moment.

În comparație, prezența la vot până la aceeași oră la alegerile din iunie 2023 a fost de 31,5%.

În afară de prezența la vot și avansul iminent al partidului de guvernământ, interesul se concentrează astăzi și asupra procentului la care se vor adăuga partidele de extremă dreapta.

Partidul lui Scholz se confruntă cu o înfrângere grea în Germania - exit-poll

ACTUALIZARE 19:20 Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului german Olaf Schoz se clasează abia pe locul 3 la alegerile europene de duminică, situându-se în urma conservatorilor şi a extremei drepte, potrivit sondajelor realizate de televiziunile publice, transmite BBC.

Potrivit exit-pollurilor realizate la ieşirea de la urne pentru posturile ARD şi ZDF, SPD a obţinut 14% din voturi, în timp ce conservatorii - Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin-Socială din Bavaria (CSU) - s-au clasat pe primul loc, cu 29,5-30% din sufragii, iar Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă), s-a situat pe poziţia a doua, cu circa 16% din sufragii.

În rândul partenerilor de coaliţie ai lui Scholz, Verzii au înregistrat cel mai prost rezultat electoral, scăzând de la 20,5% în 2019 la 12% în actualul scrutin, ceea ce reprezintă o adevărată lovitură pentru ei înaintea alegerilor naţionale de anul viitor.

Comparativ cu alegerile europene din 2019, SPD a pierdut 1,8 puncte procentuale (obţinuse 15,8% în 2019), conservatorii au câştigat 0,6 puncte procentuale (avuseseră 28,9% în 2019), iar AfD a câştigat 5,5 puncte procentuale (de la 11% în 2019, la 16,5% la actualul scrutin).

Prezența la ora 19:00

ACTUALIZARE 19:00 Prezența la alegerile europarlamentare la această oră a ajuns la 44,23%. Aproape opt milioane de români au votat până acum la alegerile europarlamentare. Cea mai mare prezență la vot a fost înregistrată în Olt (52,00%), urmată de Giurgiu (51,48%), Sălaj (51,11%) și Vâlcea (50,58%).

3.923.869 de români din mediul urban au votat până la această oră, în timp ce în mediul rural au votat 4.056.753. În total, 7.980.622 de români au votat până la ora 19:00.

Cea mai mică prezență se înregistrează în județul Vaslui, unde au votat doar 33,41% dintre alegători.

În București, au votat 34,9% - Sector 1 (40,33%); Sector 2 (35,65%); Sector 3 (28,96%); Sector 4 (35,97%); Sector 5 (34,5%); Sector 6 (38,37%).

În secțiile de votare din străinătate au votat, până acum, 170.943 de români.

Milioane de tineri votează pentru prima dată

ACTUALIZARE 18:40 Votul tinerilor va fi decisiv pentru Europa următorilor cinci ani. Cel puțin unul din 10 europeni cu drept de vot intră prima oară într-o cabină de votare în acest weekend. Sunt în jur de 40 de milioane de tineri înscriși prima dată pe listele electorale, iar în premieră patru state europene au coborât vârsta minimă de vot la 16 ani - Germania, Belgia, Austria și Malta.

În România sunt un milion și 100.000 de tineri votanți. Și la noi, dar și pretutindeni în Uniune, interesul pentru scrutin e mare, se menține trendul din 2019, când votul tinerilor a trecut prezența la vot peste pragul de 50 la sută, prima oară în 10 ani.

Cristina Cileacu, corespondentul Digi24 la Bruxelles: „Supărarea tinerilor este justificată, pentru că pare că s-a pierdut legătura dintre politician și omul de rând, iar tinerii au pretenții foarte ridicate. Vorbim despre o generație care știe ce vrea. Sunt niște oameni bine informați, dar cărora le lipsește uneori profunzimea, pentru că vorbim despre o tendință a tinerilor europeni, mai ales în Vest, dar nu numai, către partidele extremiste.”

Un partid de extremă dreapta conduce la alegerile europene din Austria 

ACTUALIZARE 18:30 Partidul Libertății din Austria, de extremă dreapta, a câștigat alegerile, cu 27%, potrivit unor estimări, transmite BBC.

Partidul Popular Conservator se află în prezent pe locul al doilea, cu 23,5%, iar social-democrații cu 23%.

S-au deschis şi ultimele secţii de votare organizate în străinătate

ACTUALIZARE 18:17 Votarea în străinătate la alegerile pentru Parlamentul European a început, duminică, la 17:00, ora României, şi în ultimele secţii, cele organizate în Vancouver (Canada) şi pe coasta de Vest a SUA (Los Angeles, Anaheim, San Diego, Sacramento, San Francisco, Las Vegas, Phoenix, Portland, Seattle), informează MAE.

La aceeaşi oră, votarea s-a încheiat în 15 secţii de votare organizate în Australia şi Noua Zeelandă (Canberra, Melbourne, Adelaide, Perth, Sydney, Surfers Paradise, Auckland), China (Beijing, Shanghai, Hong Kong), Singapore, Malaysia, Japonia, R. Coreea şi Filipine. Procesul electoral s-a derulat în condiţii normale, fără a fi necesară prelungirea programului de votare.

Lista secţiilor de votare din străinătate poate fi consultată pe pagina de internet a Ministerului Afacerilor Externe, la secţiunea dedicată alegerilor.

MAE reaminteşte că la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024 cetăţenii români cu drept de vot care domiciliază, au reşedinţa sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secţie organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

În Germania, rata de participare la alegeri este în creştere faţă de 2019

ACTUALIZARE 18:15 Rata de participare în Germania la alegerile europene de duminică se situa la ora locală 14:00 (12:00 GMT) la 32,3%, cu aproape trei puncte procentuale mai mult faţă de rata de 29,4% înregistrată la aceeaşi oră la alegerile europene din 2019, conform datelor publicate de comisia electorală, informează EFE.

Aceste date reprezintă o rată provizorie a prezenţei la vot pe baza datelor de la secţiile de votare selectate şi nu includ voturile prin poştă.

La alegerile europene din 2019, prezenţa la vot în Germania a fost de 61,4%.

În Germania, urnele se închid la ora locală 18:00 (16:00 GMT).

Circa 60,9 milioane de germani sunt chemaţi la urne la aceste alegeri europene, dintre care aproximativ 5,1 milioane vor putea vota pentru prima dată, inclusiv cei care au împlinit 16 ani.

În plus, aproximativ 4,1 milioane de cetăţeni ai altor ţări membre ale UE cu reşedinţa în Germania îşi vor putea exercita dreptul de vot în această ţară.

Un total de 1.413 candidaţi din 35 de partide şi alte organizaţii politice candidează pentru cele 96 de locuri alocate Germaniei la alegerile europene.

Prezența la ora 18:00

ACTUALIZARE 18:00 Prezența la alegerile europarlamentare la această oră a ajuns la 40,43%. Peste șapte milioane de români au votat până acum la alegerile europarlamentare. Județele din sudul țării se mențin în vârful clasamentului în ce privește prezența, cea mai mare înregistrată fiind cea de la Olt (47,18%), urmată de Sălaj (47,17%), Giurgiu (46,91%) și Vâlcea (46,37%).

3.558.792 de români din mediul urban au votat până la această oră, în timp ce în mediul rural au votat 3.738.090. În total, 7.296.882 de români au votat până la ora 18:00.

Cea mai mică prezență se înregistrează în județul Vaslui, unde au votat doar 30,63% dintre alegători.

În București, au votat 31,55% - Sector 1 (36,65%); Sector 2 (32,31%); Sector 3 (26,21%); Sector 4 (32,51%); Sector 5 (31,11%); Sector 6 (34,68%).

În secțiile de votare din străinătate au votat, până acum, 155.195 de români.

Mai puțini votanți în Spania, față de 2019

ACTUALIZARE 17:50 Peste 140.000 de români din Diaspora au votat deja la europarlamentare. Sunt 13.000 doar în Spania, pentru că votul de azi este extrem de important și pentru cei care au ales să plece peste hotare pentru un trai mai bun. Îi vor alege pe cei care vor reprezenta România în Parlamentul European. Chiar dacă stau departe de țară, sunt interesați de lucrurile care se întâmplă acasă și vor să fie mai bine pentru cei care au rămas. Totuși, față de acum cinci ani, numărul celor care au votat este la jumătate.

Alin Petrică, corespondentul Digi24 în Spania: „În 2019, la alegerile pentru europarlamentare, care s-a desfășurat simultan cu cele pentru referendum, până la ora 16 erau peste 24.000 de votanți, iar în prezent, tot până la ora 16.00, peste 12.000. Unul dintre motive ar fi acela că alegerile europarlamentare au avut loc simultan cu referendumul și a fost interesul mult mai mare, iar un alt motiv, scăderea numărului de români care se află în Spania”.

Pentru prima dată din 1979 când Marea Britanie nu votează

ACTUALIZARE 17:40 Aceste alegeri europene sunt primele din 1979 la care Regatul Unit nu participă, transmite BBC.

Chiar dacă referendumul pentru ieșirea din Uniunea Europeană a avut loc în 2016, a durat până în 2020 pentru ca Marea Britanie să părăsească oficial blocul, astfel încât, la ultimele alegeri europene din mai 2019, țara a ales 73 de membri ai Parlamentului European.

Prezența la vot în Marea Britanie în 1979, primele alegeri pentru Parlamentul European, care au inclus doar alte opt țări care au format Comunitatea Europeană, a fost de 32%.

Aproximativ 50 de ani mai târziu, prezența la vot a crescut la puțin peste 37%.

Prezența la vot, în ușoară creștere față de scrutinul pentru Parlamentul European din 2019

ACTUALIZARE 17:30 În mai multe ţări prezenţa la vot este în uşoară creştere faţă de scrutinul pentru Parlamentul European din 2019, iar unii observatori cred că asta se datorează ascensiunii extremei dreapta.

O provocare majoră - dacă nu chiar cea mai mare - pentru Uniunea Europeană este aceea de a-i face pe cei 450 de milioane de cetăţeni ai săi să le pese cu adevărat de politicile pe care le promovează la nivel de bloc comunitar. Alegerile europene suscită de obicei mai puţin interes decât voturile naţionale. Este o provocare care bântuie UE dintotdeauna. Scăderea prezenţei la vot a afectat blocul european de când a început să organizeze alegeri pentru Parlamentul European, în 1979, iar în 2014 s-a înregistrat un minim istoric, de 42,6 % dintre alegătorii cu drept de vot. Această tendinţă a fost inversată la precedentul scrutin europarlamentar, în 2019, când s-au prezentat la urne 50,7 la sută dintre alegători. Apariţia în acest an a partidelor de extremă-dreapta îi face pe observatori să creadă că ar putea împinge în sus rata de prezenţă la vot.

Românii din Belgia spun că au ieşit la vot din sentimentul datoriei şi cu gândul la un viitor mai bun

ACTUALIZARE 17:20 Românii din Bruxelles au ieşit duminică în număr mare să voteze la alegerile europarlamentare, profitând de faptul că s-au organizat mai multe secţii de votare decât în 2019, şi au spus că votează pentru viitorul copiilor lor, chiar dacă nu toţi au fost mulţumiţi de campania pentru alegerile europene din România, transmite Agerpres.

La Autoworld Bruxelles, Parc du Cinquantenaire 11, s-au organizat nu mai puţin de trei secţii de votare pentru românii din Bruxelles, la care până la ora locală 13:00 veniseră să voteze circa 500 de oameni.

Însă votarea a început de la prima oră a dimineţii, după cum ne-a declarat preşedinta secţiei de votare nr. 41, Annelice Şerban.

„Ne bucurăm să vedem că am avut chiar la ora 07:00 un prim votant, un tânăr, după care votul a decurs în condiţii normale. Lumea a ieşit la vot, românii au ieşit la vot, ceea ce ne bucură foarte tare. În continuare este o prezenţă cumva dorită de către noi şi asta în primul rând pentru că am încercat ca la alegerile europarlamentare să avem mai multe secţii în Belgia, cu o distribuire echilibrată, respectiv 24 de secţii, dintre care 10 secţii în Bruxelles”, a afirmat ea.

Annelice Şerban a adăugat că există „secţii nou înfiinţate faţă de alegerile precedente, cu aceeaşi dorinţă de a încerca să venim către comunităţi şi această invitaţie la vot este şi o dorinţă a noastră, a reprezentanţilor ambasadei, de a le oferi aceste condiţii anul acesta, la alegerile europarlamentare, pentru a evita orice alte neplăceri cu care ne-am confruntat în trecut”.

Printre cetăţenii care au venit la secţia nr. 41 să voteze este şi Robert, de 34 de ani, un român ceva mai neobişnuit. El a crescut în Canada şi locuieşte acum în Belgia, mărturisind că se simte jenat că nu poate vorbi fluent româneşte, deşi şi fosta lui soţie era româncă.

„E important ca toată lumea să se simtă reprezentată”

„Cred că este foarte important să votăm pentru a ne asigura că Parlamentul European poate lucra eficient. Este important să existe un nivel bun de reprezentare şi ca mulţi oameni să iasă la vot, indiferent unde. În acelaşi timp, e important ca toată lumea să se simtă reprezentată”, le-a spus el jurnaliştilor români.

Deşi nu vorbeşte prea bine limba română, Robert spune textual: „Trăiesc în Europa, sunt cetăţean român şi votez pentru Parlamentul European”.

Radu, de 30 de ani, a spus că a votat „cu gânduri pentru mai bine şi pentru o Românie unită şi care să se gândească la viitor”. Tânărul care a venit în Belgia de ceva mai mult de un an se declară mulţumit de campanie pentru alegerile europene din România şi spune că a avut de unde se informa.

„Da, am găsit foarte multe surse, în special din România, aşa că am putut să citesc destul de mult şi să mă documentez”, a spus Radu.

Nu de aceeaşi părere este Dorin Perev, de peste 40 de ani, care spune că trăieşte de multă vreme în Belgia.

„Am votat cu gânduri despre viitor, un viitor mai bun pentru toţi românii, din România şi din afară, cu gânduri pentru copiii noştri şi cu gânduri despre o reînnoire, pentru că reînnoirea mereu aduce şi oameni, şi idei”, a afirmat Dorin.

Întrebat dacă se consideră suficient de bine informat în această campanie electorală, el a răspuns: „La alegerile europene nu prea. Subiectele le cunosc, mai lucrez pe aici, dar am căutat mai multe informaţii pe website-ul ambasadei şi am găsit foarte puţin, curios.”

Mihăiţă Papară, un tânăr român din Belgia, a spus la rândul lui că a votat „cu speranţă pentru copii”.

„Avem juniorii cu noi şi e important să avem opţiuni, să avem speranţă pentru viitor. Ieşiţi, votaţi, folosiţi-vă votul!”, a îndemnat el, făcându-se ecoul sloganului PE "#Use your vote".

O româncă de 47 de ani care nu a dorit să-şi dezvăluie numele şi care locuieşte de mult în Belgia afirmă că a votat din sentimentul datoriei.

„E o mare responsabilitate pentru noi toţi, toţi avem o datorie faţă de Europa”, a afirmat ea, mărturisind că nu a urmărit dezbaterile electorale din România.

„În schimb cunosc puţin din orientările europene ale diferitelor partide, evident, şi pe acest fundament am votat astăzi”, şi-a explicat ea votul, mărturisind că nu şi-a schimbat votul faţă de precedentele alegeri europene.

Deşi în general votul a decurs fără incidente la secţiile de votare 41, 42 şi 43 din Bruxelles, au existat câteva cazuri în care români care votaseră deja pentru candidaţii belgieni de la europarlamentare au votat şi pentru cei de pe listele din România. După ce i-au anunţat pe membrii secţiilor că au votat de două ori, au fost puşi să completeze declaraţii pe proprie răspundere şi vor suporta rigorile legii după ce informaţiile vor fi raportate şi coroborate cu autorităţile belgiene.

Situaţia se explică prin faptul că au existat destui români rezidenţi care nu s-au înscris până la 31 martie în registrul electoral pentru a vota la europarlamentare pentru Belgia, dar duminică au fost primiţi să voteze pentru candidaţii belgieni în pofida acestui lucru.

Pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, Ministerul Afacerilor Externe a organizat în Regatul Belgiei 24 de secţii de votare, de trei ori mai multe decât la precedentul scrutin de acest fel, desfăşurat în 2019.

La Bruxelles au fost amenajate 10 secţii de votare, la Anvers două secţii, iar la Liege, Mons, Charleroi, Bruges, Gent, Roeselare, Geel, Hasselt, Namur, Turnhout, Arlon, Sint-Niklaas câte o secţie de votare.

Prezența la ora 17:00

ACTUALIZARE 17:00 Prezența la alegerile europarlamentare la această oră a ajuns la 37,4%. Peste șase milioane de români au votat până acum la alegerile europarlamentare. Județele din sudul țării se mențin în vârful clasamentului în ce privește prezența, cea mai mare înregistrată fiind cea de la Olt (43,19%), urmată de Sălaj (43,09%), Giurgiu (42,99%) și Vâlcea (42,76%).

3.251.098 de români din mediul urban au votat până la această oră, în timp ce în mediul rural au votat 3.438.702. În total, 6.689.800 de români au votat până la ora 17:00.

Cea mai mică prezență se înregistrează în județul Vaslui, unde au votat doar 27,85% dintre alegători.

În București, au votat 28,88% - Sector 1 (33,63%); Sector 2 (29,61%); Sector 3 (23,99%); Sector 4 (29,65%); Sector 5 (28,26%); Sector 6 (31,69%).

În secțiile de votare din străinătate au votat, până acum, 140.558 de români.

Peste 14.000 de români din Italia au mers la vot: „Această cifră nu este spectaculoasă”

ACTUALIZARE 16:50 Peste 14.000 de români din Italia au votat pentru deputații care o să-i reprezinte și pe ei în Parlamentul European. Acest număr reprezintă mai bine de 11 la sută din totalul voturilor exprimate în străinătate pentru europarlamentare. Au mers la secții de vot din țara de adopție, dar gândurile li s-au îndreptat tot către România. 

Adela Mohanu, corespondent Digi24 în Italia: „Românii spun că au votat cu gândul la țară. Și chiar dacă vorbim despre un vot pentru Parlamentul European ei s-au gândit cum să facă în așa fel încât României să îi fie mai bine și să fie mai bine reprezentată în Europa. Totuși, această cifră nu este spectaculoasă.”

Cioloş: REPER cere Guvernului să repună harta cu secţiile de vot pe site-ul MAE

ACTUALIZARE 16:48 Partidul REPER solicită Guvernului şi Ministerului Afacerilor Externe să repună de urgenţă pe site-ul MAE harta cu secţiile şi adresele secţiilor de votare din străinătate, a declarat europarlamentarul formaţiunii Dacian Cioloş.

El a menţionat că, până astăzi, pe site-ul MAE a existat un document cu harta şi adresele secţiilor de vot din străinătate „care, în mod misterios, a dispărut după începerea procesului de vot”.

„Adresa unde românii din diapora puteau verifica unde pot să voteze şi care nu mai funcţionează este aici: https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/alegeri_2024/lista_sectiilor_de_votare_9_iunie_2024_site_mae.pdf. Cer Guvernului Ciolacu să repună harta cu secţiile de vot pe site-ul MAE pentru că ne scriu foarte mulţi oameni care sesizează dispariţia fişierului cu secţiile de vot şi adresele acestora. Este inadmisibilă o asemenea brambureală din partea celor care organizează alegerile comasate”, a transmis Dacian Cioloş, care deschide lista candidaţilor REPER pentru alegerile europarlamentare, într-un comunicat de presă.

Un sfert din electorat a votat în Italia începând de sâmbătă şi până duminică la prânz

ACTUALIZARE 16:45 Un sfert din electoratul italian a votat în alegerile europene de la deschiderea urnelor, sâmbătă după-amiază, şi până duminică la prânz, într-un scrutin în care analiştii avertizează că s-ar putea înregistra un vârf de absenteism istoric, informează EFE.

Secţiile de votare se închid la ora locală 23:00 (21:00 GMT), Italia fiind una dintre ţările care fac acest lucru mai târziu în UE.

Duminică, la ora locală 12:00 (10:00 GMT), votaseră peste 25% dintre cetăţenii cu drept de vot, dintr-un total de peste 51,2 milioane de persoane chemate la vot, potrivit datelor Ministerului de Interne în baza contabilizării prezenţei la vot în 58.047 din cele 61.650 de colegii electorale existente.

Potrivit experţilor, la alegerile europene din acest an ar putea exista o abţinere de 50% sau mai mult din electorat, o cifră foarte scăzută care ar marca un record istoric în raport cu alegerile precedente.

La alegerile europene din 2019 - când votul s-a desfăşurat doar o zi, nu două zile ca de această dată - participarea a fost de 54,5%, mai puţin decât la alegerile din 2014, când a depăşit 57%.

În afară de scrutinul european, în acest weekend se va vota şi pentru alegerile municipale în aproximativ 3.700 de oraşe italiene, inclusiv oraşe importante precum Florenţa, Bari, Cagliari sau Perugia.

Estimări exit-poll la ora 15:00 (surse politice)

ACTUALIZARE 16:44 Conform surselor politice, estimările exit-poll la alegerile europarlamentare la ora 15:00 arată astfel:

• Alianța PSD-PNL - 49%
• AUR - 18%
• Alianța Dreapta Unită - 14%
• PUSL - 5%
• SOS - 4%

În Irlanda, Sinn Fein pierde teren, dar cele două partide naţionale importante rezistă

ACTUALIZARE 16:40 Autorităţile electorale din Irlanda au început numărarea voturilor la alegerile europene în această duminică, în timp ce numărătoarea voturilor locale se desfăşoară încet, cu cele două mari partide naţionale, creştin-democratul Fine Gael şi centristul Fianna Fail aflându-se în frunte, în timp ce Sinn Fein pierde teren, iar separatiştii fac progrese, informează EFE, potrivit Agerpres.

Rezultatele finale ale alegerilor europene şi locale desfăşurate vineri în această ţară nu vor fi cunoscute decât în câteva zile din cauza sistemului complex de vot irlandez, de reprezentare proporţională cu transfer de vot între mai mulţi candidaţi.

Cu toate acestea, numărătoarea provizorie a voturilor a indicat încă de sâmbătă că atât Fine Gael (FG) cât şi Fianna Fail (FF), parteneri alături de Verzi în guvernul naţional, îşi vor disputa victoria şi, deşi vor pierde reprezentanţi la nivel local, scăderea va fi mai mică decât se anticipase în sondaje.

Sinn Fein (de stânga), principalul partid de opoziţie, va face şi el progrese faţă de alegerile din 2019, deşi se pare că nu va răspunde aşteptărilor mari, aşa cum o indicau sondajele cu doar câteva luni în urmă.

Purtătorul de cuvânt al Sinn Fein pe probleme economice, Pearse Doherty, a dat asigurări că formaţiunea, fostul braţ politic al Armatei Republicane Irlandeze (IRA), acum inactivă, va depăşi acest eşec şi va lua act în perspectiva alegerilor generale din 2025.

În schimb, ministrul cheltuielilor publice, Paschal Donohoe (FG), a subliniat că primele indicii privind rezultatul alegerilor locale "au distrus" speranţele Sinn Fein de a guverna Irlanda anul viitor.

Puţin peste 3,6 milioane de alegători au fost chemaţi vineri la vot pentru a alege cei 949 de membri care alcătuiesc cele 31 de consilii municipale ale acestei ţări, precum şi pe cei 14 deputaţi pe care Irlanda îi va trimite în Parlamentul European.

Prăbuşirea Sinn Fein, cel mai votat partid la alegerile generale din 2020, şi scăderea uşoară a principalelor partide se explică, parţial, prin transferul de voturi către blocul de candidaţi independenţi şi partide mici, care pentru prima dată în istoria acestei ţări a inclus candidaţi xenofobi şi de extremă dreapta.

Ministrul economiei, Michael McGrath, a apreciat că, pe baza primelor rezultate, extrema dreaptă nu a realizat "progrese masive", ceea ce arată că există "o mare majoritate" dispusă să voteze într-un mod "foarte diferit de ceea ce oferă extremiştii".

Problema imigraţiei, a recunoscut el, a dominat campania acestor alegeri, în care coaliţia guvernamentală şi-a amortizat pierderile după ce şi-a înăsprit politica în acest domeniu în ultimele luni, consolidând, de exemplu, controalele la frontieră sau reducând ajutorul financiar pentru nou-veniţi.

Experţii mai susţin că FG a beneficiat de efectul pe care l-a avut demisia neaşteptată din fruntea guvernului, în aprilie, a lui Leo Varadkar şi preluarea mandatului de prim-ministru de către Simon Harris.

În ceea ce priveşte alegerile europene, se aşteaptă ca cele două mari partide să monopolizeze majoritatea mandatelor în joc.

La alegerile europene, în Irlanda sunt în joc 14 mandate în Parlamentul European, cu unul mai mult decât în 2019.

Participare foarte scăzută în Polonia

ACTUALIZARE 16:20 Comisia Electorală din Polonia, care supraveghează desfăşurarea alegerilor europene, a transmis că votul se desfăşoară în deplină normalitate, dar cu o prezenţă redusă la scrutin, în condiţiile în care 29 de milioane de polonezi au drept de vot, informează EFE, potrivit Agerpres.

Într-o apariţie în faţa presei la Varşovia, preşedintele Comisiei Electorale Naţionale (PKW), Sylwester Marciniak, a confirmat că, la amiază, doar 11,66% dintre polonezii cu drept de vot s-au prezentat la urne, o cifră chiar mai scăzută decât rata de 14,4% înregistrată la alegerile precedente pentru Parlamentul European, în 2019.

Pe lângă cele 32.000 de secţii de vot care şi-au deschis porţile la ora 07:00 (05:00 GMT) şi care vor continua să funcţioneze până la ora 21:00 (19:00 GMT) în toată ţara, au fost înfiinţate 299 de secţii în consulate şi ambasade din întreaga lume pentru a facilita votul în persoană pentru diaspora poloneză.

După cum a clarificat purtătorul de cuvânt al Comisiei Electorale, abia luni după-amiază vor fi cunoscute rezultatele oficiale ale numărătorii.

Campania care a precedat aceste alegeri a fost dominată în Polonia de îngrijorarea faţă de ingerinţa Rusiei, prin manipularea reţelelor de socializare şi diseminarea propagandei.

În ultimele săptămâni, mai multe incidente au contribuit la atragerea atenţiei asupra acestor probleme, iar pe lângă sabotaje precum incendierea celei mai mari galerii comerciale din Varşovia, atribuită unor infractori angajaţi de Moscova, au avut loc peste 10 arestări de presupuşi spioni sau activişti care au încercat să influenţeze societatea poloneză în favoarea Rusiei.

Mai mult, moartea recentă a unui soldat polonez care patrula graniţa cu Belarusul şi care a fost înjunghiat de un individ la zidul de frontieră, precum şi urmărirea penală a trei militari care au tras în aer în timpul unei confruntări cu un grup de migranţi au făcut ca dezbaterea politică să se concentreze şi mai mult asupra rolului Poloniei în apărarea frontierei estice a Uniunii Europene.

Coaliţia liberală şi proeuropeană condusă de Donald Tusk, care guvernează de aproximativ şase luni, înfruntă alegerile cu perspective incerte şi cu un sprijin în sondaje de 30%, foarte asemănător cu proiecţiile referitoare la opoziţia ultraconservatoare şi eurosceptică.

Alegeri fără incidente în Ungaria, cu o prezență ridicată 

ACTUALIZARE 16:15 În Ungaria, alegerile europene se desfăşoară duminică în normalitate şi fără incidente de la deschiderea secţiilor de vot la ora 5:00 GMT, iar participarea a ajuns la 23% în primele patru ore, potrivit datelor de la Oficiul Electoral Naţional (NVI) din ţara central-europeană, informează EFE, citată de Agerpres.

Potrivit datelor publicate de NVI, actuala rată a participării la vot o depăşeşte considerabil pe cea de la alegerile europene din 2019, când la aceeaşi oră participaseră doar 17% dintre unguri.

La acest scrutin sunt aşteptaţi să ia parte 7,8 milioane de cetăţeni cu drept de vot, care vor putea vota până la ora 17:00 GMT şi care aleg cei 21 de europarlamentari pe care Ungaria îi va trimite în Parlamentul European.

În paralel cu alegerile europene, Ungaria organizează duminică şi alegeri municipale, pentru a alege primarii şi consilierii a peste 3.000 de localităţi din ţară.

Potrivit ultimelor sondaje, partidul Fidesz, condus de premierul ultranaţionalist Viktor Orban, ar putea obţine puţin peste 45% din voturi.

La aceste alegeri se prezintă pentru prima dată Tisza, partidul lui Peter Magyar, disident al regimului Orban, care a devenit a doua forţă politică şi are sprijinul a 25% dintre alegători, urmat de alianţa partidelor progresiste, cu 11%.

NVI va începe să publice date parţiale despre alegerile municipale după închiderea urnelor, în timp ce datele despre alegerile europene vor fi difuzate doar începând cu ora 21:00 GMT.

Opoziţia progresistă, câștigătoarea în alegerile europene din Slovacia

ACTUALIZARE 16:10 Partidul Progresist (PS), condus de fostul vicepreşedinte al Parlamentului European Michal Simecka, ar fi câştigat alegerile europene din Slovacia, potrivit datelor neoficiale publicate duminică de ziarul Pravda, unul dintre cel mai mari din ţară, informează duminică EFE, potrivit Agerpres.

Cetăţenii Slovaciei au votat la alegerile europene încă de sâmbătă, cu o zi înaintea majorităţii ţărilor, dar trebuie să aştepte până la ora 21:00 GMT pentru a afla oficial rezultatele, când se închid urnele în toate statele UE.

Potrivit datelor neoficiale publicate de Pravda, partidul de opoziţie al lui Simecka ar fi obţinut 27,8% din voturi şi şase mandate, iar formaţiunea din coaliţia guvernamentală Smer, a populistului de stânga Robert Fico, ar fi câştigat 24,8% şi cinci europarlamentari.

Totodată, partidul de extremă dreapta Republika ar fi obţinut reprezentare în Parlamentul European, cu 12,5% din voturi şi două mandate, iar partidul creştin-democrat KDH şi partidul social-democrat Hlas (Vocea, un partid desprins din Smer cu ani în urmă şi care face parte din coaliţia guvernamentală) au câştigat fiecare câte un mandat de eurodeputat.

Slovacia şi-a ales 15 reprezentanţi în Parlamentul European, după o campanie care a fost afectată de atacul împotriva premierului Fico, care a fost împuşcat pe 15 mai.

Partidul de guvernare din Malta, victorios în alegerile europarlamentare, conform premierului

ACTUALIZARE 16:06 Partidul Laburist, aflat la guvernare în Malta, a câştigat, duminică, alegerile europene în faţa Partidului Naţionalist (PN), de opoziţie, potrivit proiecţiilor de vot şi în timp ce prim-ministrul maltez, Robert Abela, a anunţat rezultatul la televiziunea publică TVM, informează EFE.

Malta, care va trimite în Parlamentul European şase deputaţi, este deja la jumătatea numărătorii după votul din ziua de sâmbătă.

Laburiştii au obţinut o „victorie solidă”, a declarat Abela, deşi victoria sa față de Partidul Naţionalist de centru-dreapta - formaţiunea preşedintei în exerciţiu a Parlamentului European, Roberta Metsola - a fost cu o marjă mai strânsă decât se aştepta, potrivit presei malteze.

Proiecţiile indică, totuşi, că laburiştii sunt la egalitate ca număr de mandate în parlament cu PN, astfel că fiecărui partid îi revine trei mandate din numărul total de şase mandate care corespund insulei. Diferenţa dintre ambele partide s-a redus la doar 15.000 de voturi, potrivit secretarului general al PN, Michael Piccinino.

Dacă aceste previziuni se vor confirma, va fi cea mai strânsă victorie a Partidului Laburist la alegerile europene, chiar mai strânsă decât în 2004, când a câştigat cu o marjă de doar 21.000 de voturi în plus.

La ultimele alegeri pentru Parlamentul European din 2019, PN s-a impus cu peste 42.000 de voturi. Laburiştii au deţinut puterea neîntrerupt în guvernul maltez din 2013.

Potrivit presei, rezultatul alegerilor actuale a fost influenţat de acuzaţiile aduse fostului premier maltez Joseph Muscat, implicat într-un dosar de corupţie legat de privatizarea de milioane de dolari a trei spitale.

Prezența la ora 16:00

ACTUALIZARE 16:00 Prezența la alegerile europarlamentare la această oră a ajuns la 33,02%. Aproape șase milioane de români au votat până acum la alegerile europarlamentare. Județele din sudul țării se mențin în vârful clasamentului în ce privește prezența, cea mai mare înregistrată fiind cea de la Olt (39,11%), urmată de Vâlcea (38,85%), Giurgiu (38,62%) și Teleorman (38,24%).

2.896.910 de români din mediul urban au votat până la această oră, în timp ce în mediul rural au votat 3.053.970. În total, 5.950.880 de români au votat până la ora 16:00.

Cea mai mică prezență se înregistrează în județul Vaslui, unde au votat doar 24,5% dintre alegători.

În București, au votat 25,72% - Sector 1 (29,96%); Sector 2 (26,46%); Sector 3 (21,44%); Sector 4 (26,32%); Sector 5 (25,07%); Sector 6 (28,21%).

În secțiile de votare din străinătate au votat, până acum, 119.951 de români.

Estimări exit-poll la ora 13:00 (surse politice)

ACTUALIZARE 15:51 Conform surselor politice, estimările exit poll la alegerile europarlamentare la ora 13:00 arată în felul următor:

• Alianța PSD-PNL - 51%
• AUR - 20%
• Alianța Dreapta Unită - 11%
• SOS - 7%
• UDMR - 4%

Olaf Scholz a votat aproape la aceeași oră ca Emmanuel Macron

ACTUALIZARE 15:45 Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a votat, duminică în jurul orei locale 13:44, aproape la aceeași oră ca președintele francez, Emmanuel Macron, scrie Euronews.

Cancelarul german a votat la Potsdam, în land-ul Brandenburg.

Alegeri fără incidente în Bulgaria

ACTUALIZARE 15:39 Ziua electorală din Bulgaria, care în această duminică votează simultan pentru a-şi alege cei 17 reprezentanţi în Parlamentul European şi cei 240 de deputaţi ai parlamentului naţional, în alegeri anticipate, al şaselea scrutin în trei ani de instabilitate politică, se desfăşoară fără incidente.

Mai bine de 16.000 de poliţişti monitorizează cele peste 11.800 de secţii de votare care s-au deschis la ora locală 07:00 şi se vor închide la ora 20:00, când sunt aşteptate primele exit-poll-uri.

Peste 6 milioane de alegători sunt chemaţi să aleagă între 31 de partide şi alianţe.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, în jurul prânzului se înregistrase o prezenţă la vot de 8,3%, deşi agenţiile de sondare a opiniei publice prevăd că până la închiderea urnelor rata de participare la vot se va situa între 40% şi 48%.

Sondajele de opinie dau drept câştigător partidul conservator GERB, al populistului Boiko Borisov, care a fost prim-ministru între 2009 şi 2021 şi al cărui partid ar primi 25% din voturi, în timp ce coaliţia reformistă proeuropeană PP-BD ar rămâne la 15%, cifră pe care ar putea-o obţine şi Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS), formaţiunea preferată de populaţia etnică turcă, şi partidul ultranaţionalist prorus Învierea.

Partidul Socialist Bulgar ar urma să obţină 8%, iar formaţiunea antisistem populistă, „Există un Astfel de Popor”, ar urma să obţină 5,8%, atingând pragul de intrare în Parlamentul European.

Analişti citaţi de Reuters au declarat că este puţin probabil ca alegerile legislative anticipate să producă un guvern stabil care să poată pună capăt instabilităţii politice prelungite şi să deblocheze reformele economice.

Ultimele sondaje de opinie sugerează că niciun partid nu va obţine majoritatea, ceea ce va duce la o nouă rundă de negocieri privind formarea unei coaliţii.

Prezența la ora 15:00

ACTUALIZARE 15:00 Prezența la alegerile europarlamentare la această oră a ajuns la 29,70%. Peste cinci milioane de români au votat până acum la alegerile europarlamentare. Județele din sudul țării se mențin în vârful clasamentului în ce privește prezența, cea mai mare înregistrată fiind cea de la Olt (36,28%), urmată de Teleorman (35,73%), Vâlcea (35,65%) și Giurgiu (35,20%).

2.607.011 de români din mediul urban au votat până la această oră, în timp ce în mediul rural au votat 2.745.109. În total, 5.352.120 de români au votat până la ora 15:00.

Cea mai mică prezență se înregistrează în județul Vaslui, unde au votat doar 22,06% dintre alegători.

În București, au votat 23,22% - Sector 1 (26,92%); Sector 2 (23,93%); Sector 3 (19,36%); Sector 4 (23,82%); Sector 5 (22,64%); Sector 6 (25,41%).

În secțiile de votare din străinătate au votat, până acum, 102.065 de români.

Emmanuel Macron a votat în nordul Franței

ACTUALIZARE 14:57 Președintele Franței a votat, duminică după-amiază, la o secție de votare din orășelul Le Touquet, în nordul țării.

Sondajele nu arată o zi prea bună pentru Emmanuel Macron și partidul său, Renaissance (Renașterea).

Partidul extremist al Marinei le Pen ar urma să obțină o victorie zdrobitoare de 30-32% în timp ce formațiunea lui Macron ar urma să obțină la jumătate.

Partidul lui Nehammer s-ar putea confrunta cu o înfrângere grea în alegeri

ACTUALIZARE 14:45 Extremiștii sunt pe val și în Austria, unde pare că FPO, partidul de extremă drepta va fi câștigătorul clar al alegerilor europarlamentare. Partidul de guvernare, OVP-ul lui Karl Nehammer ar urma să se confrunte cu pierderi semnificative.

Mai multe secții de votare din Austria au devenit inaccesibile sau au fost distruse de furtunile puternice și de inundații.

În land-ul Styria, de exemplu, secțiile de vot din Deutschfeistritz, la nord Graz, și mai multe altele din Hartberg-Fuerstenfeld au fost afectate de condițiile meteo dificile.

Furtuni puternice au lovit Styria pe parcursul zilei de sâmbătă, iar case și mașini au fost avariate de inundații.

Partidul de extremă dreapta Frații Italiei ar urma să câștige alegerile în peninsulă

ACTUALIZARE 14:36 Partidul cu rădăcini neofasciste al Giorgiei Meloni, Frații Italiei, ar urma să-și crească semnificativ numărul de locuri în Parlamentul European după aceste alegeri. În 2019, formațiunea a obținut șapte locuri, însă de aceasta dată ar urma să obțină un sfert din locuri, scrie DW.

Pe locul secund se află Partidul Democrat (stânga mainstream), urmat de Mișcarea Cinci Stele, al fostului premier Giuseppe Conte și populistului Beppe Grillo.

Rezultatul din Italia este important mai ales pentru șansele președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, de a obține un al doilea mandat în fruntea Comisiei, în condițiile în care e foarte probabil ca fragila majoritate a partidelor mainstream să cedeze în fața valului de extremă dreapta.

Prezența la ora 14:00

ACTUALIZARE 14:00 Prezența la alegerile europarlamentare la această oră a ajuns la 26,19%. În jur de 4,7 milioane de români au votat până acum la alegerile europarlamentare. Județele din sudul țării se mențin în vârful clasamentului în ce privește prezența, cea mai mare înregistrată fiind cea de la Olt (33,36%), urmată de Teleorman (32,94%), Vâlcea (32,15%) și Giurgiu (31,62%).

2.296.167 de români din mediul urban au votat până la această oră, în timp ce în mediul rural au votat 2.422.645. În total, 4.718.812 de români au votat până la ora 14:00.

Cea mai mică prezență se înregistrează în județul Vaslui, unde au votat doar 19,74% dintre alegători.

În București, au votat 20,38% - Sector 1 (23,5%); Sector 2 (21,00%); Sector 3 (17,02%); Sector 4 (20,98%); Sector 5 (19,94%); Sector 6 (22,28%).

În secțiile de votare din străinătate au votat, până acum, 83.381 de români.

Europarlamentarul Iuliu Winkler: Vrem ca instituţiile UE să muncească pentru oameni, nu în slujba ideologiilor

ACTUALIZARE 13:25 Parlamentarul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) a declarat, duminică, la Hunedoara, că a votat pentru atragerea de mai multe fonduri europene, mai puţină birocraţie şi pentru ca instituţiile Uniunii Europene „să muncească pentru oameni şi nu în slujba ideologiilor”, dar şi pentru a obţine o reglementare referitoare la drepturile „minorităţilor autohtone” în UE.

„Am votat cu multă încredere şi cu multă speranţă pentru mai multe fonduri ale Uniunii Europene şi pentru mai puţină birocraţie. Pentru o schimbare în Uniunea Europeană, mai ales la nivelul Comisiei Europene - unde vrem ca instituţiile Uniunii Europene să muncească pentru oameni şi nu în slujba ideologiilor. Am votat pentru ca în viitorul apropiat să obţinem o reglementare referitoare la drepturile minorităţilor autohtone în Uniunea Europeană”, a spus Winkler.

Deputatul european i-a îndemnat pe alegători să-şi exercite dreptul de vot.

„Am votat cu speranţă şi îi îndemn pe toţi cei care trebuie astăzi să voteze, pe toţi votanţii din România, să meargă şi să-şi exercite dreptul la vot pentru că dacă hotărăsc să nu voteze, atunci îi vor lăsa pe alţii să decidă în numele lor”, a conchis Iuliu Winkler.

Prezența la ora 13:00

ACTUALIZARE 13:00 Prezența la alegerile europarlamentare la această oră a ajuns la 22,27%. Peste patru milioane de români au votat până acum la alegerile europarlamentare. Județele din sudul țării se mențin în vârful clasamentului în ce privește prezența, cea mai mare înregistrată fiind cea de la Olt (29,77%), urmată de Teleorman (29,67%), Vâlcea (27,94%) și Giurgiu (27,67%).

1.945.025 de români din mediul urban au votat până la această oră, în timp ce în mediul rural au votat 2.069.085. În total, 4.014.110 de români au votat până la ora 13:00.

Cea mai mică prezență rămâne cea de la București, de 17,14% - Sector 1 (19,67%); Sector 2 (17.67%); Sector 3 (14,32%); Sector 4 (17,64%); Sector 5 (16,81%); Sector 6 (18,70%).

În secțiile de votare din străinătate au votat, până acum, 63.365 de români.

Primele estimări exit-poll la ora 11:00 (surse politice)

ACTUALIZARE 12:40 Conform surselor politice, primele estimări exit poll la alegerile europarlamentare la ora 11:00 arată în felul următor:

• Alianța PSD-PNL - 51%
• AUR - 18%
• Alianța Dreapta Unită - 12%

Ursula von der Leyen a votat

ACTUALIZARE 12:33 Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a votat, duminică, în land-ul Hanovra din Germania. Șefa Comisiei a promis să întărească democrația europeană, să asigure prosperitatea și și să accentueze apărarea blocului.

„Să facem casa noastră comună, Europa, mai puternică decât niciodată”, a spus ea, la plecarea din secția de vot.

Prezența la ora 12:00

ACTUALIZARE 12:00 Prezența la alegerile europarlamentare la această oră a ajuns la 17,78%. Peste trei milioane de români au votat până acum la alegerile europarlamentare. Județele din sudul țării se mențin în vârful clasamentului în ce privește prezența, cea mai mare înregistrată fiind cea de la Teleorman (25,57%), urmată de Olt (25,19%), Vâlcea (22,74%) și Mehedinți (22,73%).

1.535.171 de români din mediul urban au votat până la această oră, în timp ce în mediul rural au votat 1.668.399. În total, 3.203.570 de români au votat până la ora 12:00.

Cea mai mică prezență rămâne cea de la București, de 13,45% - Sector 1 (15,31%); Sector 2 (13.89%); Sector 3 (11,23%); Sector 4 (13,89%); Sector 5 (13,33%); Sector 6 (14,64%).

În secțiile de votare din străinătate au votat, până acum, 45.026 de români.

Pedro Sanchez îi îndeamnă pe oameni să voteze

ACTUALIZARE 11:21 Pedro Sanchez, prim-ministrul guvernului Spaniei, i-a îndemnat pe spanioli să vină la vot „pentru a decide ce viitor vor pentru Europa”.

„Văr cer tuturor să participați și să decidem împreună ce viitor vrem pentru Europa, dacă vrem progres sau dacă vrem regres, dacă vrem o Europă a solidarității sau o Europă reacționară”, a declarat Sanchez.

Viktor Orban face noi declarații anti-UE, chiar din secția de votare

ACTUALIZARE 11:14 Prim-ministrul guvernului Ungariei, Viktor Orban, a votat la Budapesta. Și fostul său aliat Peter Magyar, devenit între timp rival a votat la alegerile europarlamentare.

„Întrebarea este dacă Europa ar trebui să meargă la război și dacă oamenii au ceva de spus în această privință”, a declarat Orban din secția de votare.

Prim-ministrul ungar, principalul aliat al lui Putin în UE, a încercat să acrediteze ideea că aceste alegeri reprezintă o alegere între „război și pace”.

Prezența la ora 11:00

ACTUALIZARE 11:00 Prezența la alegerile europarlamentare la această oră a ajuns la 12,24%. Peste două milioane de români au votat până acum la alegerile europarlamentare. Județele din sudul țării se mențin în vârful clasamentului în ce privește prezența, cea mai mare înregistrată fiind cea de la Teleorman (20,36%), urmată de Olt (19,72%), Giurgiu (17,87%) și Mehdinți (17,54%).

1.122.830 de români din mediul urban au votat până la această oră, în timp ce în mediul rural au votat 1.263.966.

În total, 2.386.796 de români au votat până la ora 11:00.

Cea mai mică prezență rămâne cea de la București, de 9,74% - Sector 1 (11,09%); Sector 2 (10.13%); Sector 3 (8,11%); Sector 4 (10,04%); Sector 5 (9,74%); Sector 6 (10,51%).

În secțiile de votare din străinătate au votat, până acum, 30.606 de români.

Citiți și: GALERIE FOTO Alegeri Europarlamentare 2024. Europenii își votează reprezentanții. Cum arată secțiile de vot în diferite țări europene

Marine le Pen și partidul său extremist ar putea obține un scor istoric

ACTUALIZARE 10:30 Șefa extremei-drepte franceze, Marine le Pen, a votat, duminică, și se așteaptă ca partidul său să obțină un scor istoric de peste 30%.

O victorie pentru ea, însă, nu ar fi fără precedent – la ultimele alegeri, Adunarea Națională a obținut 24,86%, fiind pe primul loc.

Prezența la ora 10:00

ACTUALIZARE 10:00 Prezența la alegerile europarlamentare la această oră a ajuns la 8,90%. Peste un milion și jumătate de români au votat până acum la alegerile europarlamentare. Județele din sudul țării se mențin în vârful clasamentului în ce privește prezența, cea mai mare înregistrată fiind cea de la Teleorman (14,53%), urmată de Olt (13,99%), Giurgiu (12,59%) și Călărași (12,35%).

Mediul urban începe să se apropie de cel rural în ce privește prezența – 737.965 de români din mediul urban au votat până la această oră, în timp ce în mediul rural au votat 867.200.

În total, 1.605.165 de români au votat până la ora 10:00.

Cea mai mică prezență rămâne cea de la București, de 6,28% - Sector 1 (7,09%); Sector 2 (6,64%); Sector 3 (5,2%); Sector 4 (6,44%); Sector 5 (6,31%); Sector 6 (6,73%).

În secțiile de votare din străinătate au votat, până acum, 20.932 de români.

Europarlamentarul Mihai Tudose a votat la Brăila

ACTUALIZARE 9:45 Europarlamentarul Mihai Tudose (PSD), care candidează pentru un nou mandat în Parlamentul European, a votat, duminică, la o secţie din municipiul Brăila, „cu încrederea că brăilenii şi românii îşi vor manifesta visul de european şi pentru continuitate”.

„Am votat cu încredere pentru continuarea proiectelor în Brăila. Am votat cu încredere că astăzi brăilenii şi românii îşi vor manifesta visul de european. Am votat cu încredere pentru opţiunea europeană a României. Am votat cu încredere că brăilenii şi românii nu vor greşi şi nu se vor lăsa păcăliţi de promisiuni deşarte şi de himere. Am votat cu încredere pentru continuitate”, a declarat Mihai Tudose, la ieşirea de la urne.

Violențe în Germania, înaintea alegerilor europarlamentare

ACTUALIZARE 9:19 Politicieni din formaţiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) au fost atacaţi, sâmbătă, incidentele fiind semnalate la Karlsruhe şi Dresda.

Incidentele au loc în continuarea unei întregi serii de violenţe împotriva politicienilor din diferite partide aflaţi în campanie în Germania şi înaintea alegerilor europene, la care coaliţia de centru-stânga a cancelarului Olaf Scholz este de aşteptat să piardă teren, în timp ce AfD ar putea deveni al doilea cel mai puternic partid.

Doi consilieri municipali ai AfD au fost atacaţi de persoane mascate în faţa unei cafenele centrale din Karlsruhe, a transmis poliţia. În urma atacului, trei persoane au fost uşor rănite şi cinci arestate.

Mai devreme, sâmbătă, un reprezentant al AfD în parlamentul regional din Saxonia în vârstă de 70 de ani a fost lovit cu pumnul în faţă de un alt bărbat la un stand de informare din Dresda. Atacatorul, în vârstă de 47 de ani, a fost inculpat pentru asalt.

În cel mai grav incident din cursul violenţelor împotriva politicienilor germani înregistrate în ultimele săptămâni, un candidat social-democrat, Matthias Ecke, a fost bătut, acum o lună, la Dresda, necesitând spitalizare.

În Germania, ţara cu cea mai mare populaţie a UE şi care ocupă 96 din cele 720 de locuri ale Parlamentului European, votul de duminică este primul şi singurul scrutin pe plan naţional, după alegerile federale din 2021 şi înaintea celor din 2025. Cei 65 de milioane de alegători pot vota până la ora locală 18:00, rezultatele finale fiind aşteptate după ora 23:00.

Ultimele sondaje pentru alegerile europene arătau 15% pentru Partidul Social-Democrat al lui Scholz, mult sub cele 25,7% de la scrutinul din 2021, 15% pentru Verzi, de la 20,5% la alegerile europene din 2019, şi doar 5% pentru Partidul Liberal Democrat, cele trei fiind membre ale actualei coaliţii guvernamentale.

În fruntea preferinţelor pentru alegerile europarlamentare se află blocul opoziţiei CDU/CSU, cu aproximativ 30%, iar AfD concurează la locul al doilea, cu 14%. Formaţiunea populistă nou creată Sahra Wagenknecht (BSW) este cotată cu în jur de 7%.

Europarlamentarul Victor Negrescu: „Am respins, prin votul meu, scandalul și extremismul”

ACTUALIZARE 9:20 Europarlamentarul Victor Negrescu a votat, duminică, la o secţie din municipiul Sebeş, pentru „schimbul de generaţii în politică” şi pentru „o Românie reprezentată cu profesionalism la nivel european”.

„Am votat pentru o Românie reprezentată cu profesionalism la nivel european. Am respins prin votul meu scandalul şi extremismul. Totodată, am votat pe plan local pentru schimbul de generaţii în politică, pentru oameni noi de bună-credinţă, care pot să facă mai mult pentru Alba, mai bine pentru oameni.

Am votat împotriva tarifelor judeţene ridicate la apă şi gunoi şi a taxelor mari aplicate în judeţul Alba”, a declarat Victor Negrescu (PSD).

În acelaşi comunicat de presă, europarlamentarul Victor Negrescu, chestor al Parlamentului European, a făcut apel la decenţă după ce, pe reţelele sociale, persoane apropiate de PNL Alba, potrivit acestuia, ar fi lansat informaţii false şi atacuri la adresa reprezentanţilor PSD Alba. Victor Negrescu este coordonatorul organizaţiei Alba a PSD. 

Prezența la ora 9:00

ACTUALIZARE 9:00 Prezența la vot la ora 9:00, la alegerile europarlamentare, este de 4,99% la nivel național. În total, au votat 900.351 de români până la această oră. În mediul urban au votat 401.388 de români, în timp ce în mediul rural prezența e ceva mai ridicată - 498.963 de oameni au votat. 

Județul cu cea mai mare prezență rămâne Teleorman, cu 8,71%. Cea mai mică prezență se înregistrează în București, cu 3,34%.

Prezența în Malta, unde votul s-a încheiat, de peste 70%

ACTUALIZARE 8:50 Prezența la vot în Malta, cea mai mică țară a Uniunii Europene, în care votul s-a încheiat aseară, a fost de 72,8% în ușoară creștere față de anul 2019, dar în scădere față de scrutinele din alți ani de după aderare.

Malta alege șase europarlamentari, cel mai mic număr de europarlamentari, la fel ca celălalt stat insular al UE, Cipru.

2004: 82,4%

2009: 78,8%

2014: 74,8%

2019: 72,7%

2024: 72,8%

Prezența a atins 3%

ACTUALIZARE 8:24 Până la acest moment au votat 551.454 de români, adică 3%. Dintre aceștia, 237.374 de votanți sunt din mediul urban, în timp ce 314.080 sunt votanți din mediul rural. Cea mai ridicată prezență rămâne în județul Teleorman, în timp ce cea mai scăzută se înregistrează în București.

Prezența la ora 8:00

ACTUALIZARE 8:00 Prezența la vot la ora 8:00 era de 1,63% la nivel național, ceva mai mare față de anul 2019, când la precedentele alegeri europarlamentare prezența a fost de puțin peste 1,3%. În București, prezența este de 1,18%.

Cei mai mulți cetățeni europeni votează astăzi

ACTUALIZARE 8:00 Duminică este ziua în care cele mai multe state UE încep votul pentru Parlamentul European.

Chiar dacă scrutinul a început de joi, cu Olanda, şi a continuat vineri şi sâmbătă în alte câteva ţări, majoritatea electoratului votează duminică - alegătorii sunt aşteptaţi la urne în 21 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, iar în unele cazuri, aşa cum este şi al României, votul european este dublat de unul local.

Duminică seară şi în cursul nopţii, rezultatele preliminare vor da indicii despre cum va arăta politica Uniunii Europene în următorii cinci ani.

În cele 27 de ţări ale UE candidează pentru Parlamentul European politicieni din aproximativ 200 de partide. Cei 373 de milioane de alegători cu drept de vot sunt cei care vor decide pe cine vor trimite în hemiciclu.

În total, sunt locuri pentru 720 de reprezentanţi - cu 15 mai mulţi decât data trecută, dar mai puţini decât cei 751 de eurodeputaţi care făceau parte din Parlament înainte de Brexit.

Noii membri aleşi îşi vor ocupa locurile la mijlocul lunii iulie pentru o primă sesiune plenară. Urmează o primă provocare, poate cea mai grea: să configureze schema de personal a celor care vor conduce destinele UE în următorii cinci ani.

Câți europarlamentari revin fiecărei țări

Din Olanda, unde urnele s-au închis de joi, vor veni 31 de eurodeputaţi. Alegătorii au votat de la ora 7:30 la 21:00, toţi cu pixul şi hârtia, din cauza neîncrederii de lungă durată faţă de maşinile de vot. Exit-pollurile arată că Partidul Libertăţii (PVV), de extremă dreapta, şi aliaţii lui populişti au câştigat locuri faţă de legislatura precedentă, fiind probabil la egalitate cu alianţa dintre stânga şi verzi condusă de fostul comisar european Frans Timmermans.

În Irlanda, secţiile de vot au fost deschise, vineri, între orele 7:00 şi 22:00. Ţara alege 14 eurodeputaţi.  Clare Daly şi Mick Wallace, care sunt de mult timp personalități emblematice ale grupului de stânga al UE, se confruntă cu o luptă dificilă pentru a fi realeşi.

Republica Cehă şi-a lăsat urnele deschise pentru un scrutin de două zile, desfăşurat vineri şi sâmbătă. Cehia trebuie să trimită 21 de eurodeputaţi la Strasbourg. Secţiile de votare au fost deschise între orele 14:00 şi 22:00 pe 7 iunie şi între orele 8:00 şi 14:00 pe 8 iunie.

Letonia a avut secţiile de votare deschise, sâmbătă, între orele 9:00 şi 20:00. Această ţară alege 9 membri ai Parlamentului.

Malta a votat, sâmbătă, între orele 7:00 şi 22:00. Fiind una dintre cele mai mici trei ţări din UE, aceasta alege doar 6 deputaţi. Pot vota persoanele care au împlinit 16 ani. Este ţara actualei preşedinte a Parlamentului European, Roberta Metsola, iar Partidul Naţionalist din care face parte poate obţine un loc în plus (adică toate cele trei locuri).

Slovacia a deschis urnele, sâmbătă, de la ora 7:00 până la 22:00. Ea alege 15 eurodeputaţi. Partidul de guvernământ al ţării, Smer, ar putea vedea o creştere a sprijinului electoral după tentativa de asasinat asupra premierului Robert Fico în luna mai.

În Italia votul se întinde pe două zile, sâmbătă şi duminică. Fiind a treia ţară ca mărime din UE, aceasta alege 76 de deputaţi. Secţiile de vot s-au deschis pe 8 iunie, între orele 15:00 şi 23:00, iar pe 9 iunie, alegătorii pot vota între orele 7:00 şi 23:00. Toţi ochii sunt aţintiţi asupra prim-ministrei Giorgia Meloni şi asupra faptului dacă, în discursul său postelectoral, va da indicaţii cu privire la sprijinul grupului său politic, Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR), care este curtat atât de Ursula von der Leyen, cât şi şi Marine Le Pen.

Austria deschide urnele duminică. Ţara îşi alege 20 de deputaţi. Orele de deschidere a secţiilor de votare variază: Cele mai multe sunt deschise între orele 7:00 şi 17:00; municipalităţile mai mici se închid la prânz. Pot vota persoanele de 16 şi 17 ani. Partidul Libertăţii, de extremă dreapta, este pregătit să câştige, deşi dezvăluirile despre modul în care acesta subminează agenţia de informaţii a ţării a zguduit barca de campanie.

Belgia votează între orele 8:00 şi 14:00. Votul electronic este posibil până la ora 16.00. Este vorba de un scrutin triplu - la nivel european, federal şi regional - iar votul ar putea schimba dramatic viitorul ţării, pe măsură ce popularitarea flamand-naţionaliştilor creşte în regiunea nordică Flandra. Belgia alege 22 de eurodeputaţi. Votul este obligatoriu, iar tinerii de 16 şi 17 ani vor vota pentru prima dată la alegerile europene.

Bulgaria votează între orele 7:00 şi 20:00. Alege 17 membri în cadrul unui vot obligatoriu pentru toţi cetăţenii cu drept de vot. Ţara organizează alegeri legislative în aceeaşi zi.

Croaţia votează, cu secţii de vot deschise între orele 7:00 şi 19:00. Ţara alege 12 membri ai Parlamentului European..

Cipru votează între orele 7:00 şi 18:00. Este de urmărit dacă Fidias Panayiotou, un influencer online în vârstă de 24 de ani, va fi una dintre cele şase persoane pe care Cipru le trimite în Parlamentul European.

Danemarca votează între orele 9:00 şi 20:00. Alege 15 membri. Votul se rezumă la un referendum privind partidul social-democrat al prim-ministrei Mette Frederiksen, care tocmai a fost atacată pe stradă vineri seară, şi partenerul său de coaliţie junior Venstre.

În Estonia duminică este ziua oficială a alegerilor, chiar dacă scrutinul a început pe 3 iunie. Aceasta alege 7 europarlamentari. Secţiile de votare sunt deschise între orele 9:00 şi 20:00. Estonia se mândreşte cu votul electronic: oamenii pot vota de acasă, de pe computer.

Finlanda votează între orele 9:00 şi 20:00. Alege 15 deputaţi. Sondajele de opinie sugerează că alegătorii din ţara proapăt intrată în NATO vor susţine răspunsul calm, dar hotărât, al Partidului Coaliţiei Naţionale (NCP) al premierului Petteri Orpo la agresiunile vecinului din est, Rusia.

Franţa votează de la ora 8:00, iar urnele sunt deschise cel mai devreme până la ora locală 18:00. Ţara alege 81 de membri în PE. Toţi ochii sunt aţintiţi asupra performanţei partidului RN, de extremă dreapta şi a liderului său, Jordan Bardella - acesta va fi probabil cel mai mare partid naţional de extremă dreapta în ceea ce priveşte numărul de membri din Parlamentul European. Va fi un rezultat jenant pentru preşedintele Emmanuel Macron.

Germania votează între orele 8:00 şi 18:00. Fiind cea mai mare ţară din UE, aceasta alege 96 de membri. Pot vota persoanele cu vârste de 16 şi 17 ani. În ultima linie dreaptă a campaniei, uciderea unui ofiţer de poliţie, inundaţiile din sudul ţării şi o criză pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) trag alegătorii în tot felul de direcţii.

În Grecia, secţiile de vot vor fi deschise între orele 7:00 şi 19:00. Trebuie aleşi 21 de membri în PE. Votul este obligatoriu, iar vârsta minimă de vot este de 17 ani. Partidul ultranaţionalist de extremă dreapta Soluţia Greacă va obţine de două ori mai multe voturi decât la alegerile de anul trecut, consolidându-şi rolul de "băiat rău" al politicii greceşti. 

Lituania votează de la ora 8:00 la 20:00. Alege 11 membri.

În Luxemburg, oamenii pot vota între orele 8:00 şi 14:00. Votul este obligatoriu în această ţară, care alege doar 6 eurodeputaţi.

În Polonia, secţiile de votare sunt deschise între orele 7:00 şi 21:00. Ţara alege 53 de eurodeputaţi. Este o cursă strânsă între Platforma Civică, aflată la guvernare, şi Partidul Lege şi Justiţie (PiS), de dreapta, care a fost la guvernare, dar este, de asemenea, al treilea vot important pentru polonezi în ultimele luni, aşa că participarea ar putea fi potenţial scăzută.

Portugalia votează între orele 8:00 şi 20:00, alegând 21 de membri. Votul tinerilor din Portugalia este înclinat spre dreapta.

România votează de la ora 7:00 la 22:00 (dar, dacă ajungeţi la urne înainte de ora 22:00, puteţi vota până cu un minut înainte de miezul nopţii). România alege 33 de membri ai Parlamentului European şi dublează scrutinul european cu alegerile locale.

Slovenia votează de la ora 7:00 la 19:00, alegând 9 membri. Guvernul a încercat să lupte împotriva numărului scăzut de participanţi la vot programând un triplu referendum privind moartea asistată, consumul de canabis şi votul preferenţial la alegerile generale în acelaşi timp cu votul pentru UE.

Spania votează între orele 9:00 şi 20:00. Fiind a patra ţară din UE ca mărime, aceasta alege 61 de membri. Rezultatele din Spania vor fi importante pentru cursa pentru ocuparea posturilor de conducere care va urma alegerilor, în contextul în care viceprim-ministrei socialiste Teresa Ribera va face campanie pentru a conduce politica ecologică a UE, iar centrul-dreapta va susţine ferm candidatura Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat.

Suedia votează între orele 9:00 şi 20:00, alegând 21 de membri.

Ungaria votează între orele 6:00 şi 19:00. Aceasta alege 21 de eurodeputaţi. Premierul Viktor Orbán şi partidul său Fidesz au bombardat reţelele sociale cu reclame politice online. Sunt de urmărit îndeaproape rezultatele contracandidatului său, Péter Magyar, şi ale partidului său, Respect şi Libertate, care a galvanizat alegătorii anti-guvernamentali.

Noaptea alegerilor

Maratonul de patru zile de votare atinge apogeul în seara zilei de 9 iunie, când ţările compilează primele rezultate. Atunci vom avea o primă idee despre cine sunt câştigătorii şi învinşii din întreaga Europă, scrie POLITICO.

Epicentrul alegerilor europene se află la Bruxelles, în hemiciclul Parlamentului European, unde se vor desfăşura festivităţile din seara alegerilor şi se va prezenta o imagine de ansamblu a rezultatelor la nivel paneuropean.

Rezultatele vor fi prezentate pe site-ul oficial al UE pentru alegeri.

- La ora 18:15, ora Bruxelles-ului (19:15, ora României) va apărea un prim set de rezultate naţionale.

- La ora 20:15, ora Bruxelles-ului (sau la scurt timp după), oficialii sunt aşteptaţi să dezvăluie prima componenţă estimată a noului Parlament European.

- La ora 23:15 este momentul în care instituţia publică primele rezultate provizorii ale alegerilor, la scurt timp după închiderea urnelor în Italia. Aceste prime rezultate se bazează pe sondaje la ieşirea de la urne.

- Ursula von der Leyen, precum şi ceilalţi candidaţi principali intenţionează să se adreseze europenilor, într-o serie de discursuri pe scena din hemiciclu, în jurul miezului nopţii, potrivit surselor POLITICO.

- Luni dimineaţă, la ora 1:00 (2:00, ora României) Parlamentul European va publica cele mai recente rezultate ale alegerilor, după care se poate merge puţin la culcare.

Parlamentul încearcă să facă marea sa dezvăluire cât mai atractivă, dar o mare parte din agitaţie se desfăşoară pe coridoarele şi pasarelele Parlamentului European din Bruxelles, unde deputaţii europeni şi liderii care vin în Parlament apar pentru a se adresa presei naţionale şi internaţionale, iar grupurile politice ţin conferinţe de presă şi petreceri de vizionare.

În afara incintei Parlamentului, Ursula von der Leyen, actualul preşedinte al Comisiei Europene, care este şi candidatul principal al Partidului Popular European, se va afla la Bruxelles, urmărind rezultatele alături de membrii partidului său, PPE, la hotelul Stanhope.

Partidul Socialiştilor Europeni va organiza o petrecere de după alegeri la Ginette Bar din Place Luxembourg, chiar vizavi de intrarea principală a Parlamentului European.

Grupul Verzilor Europeni/Alianţa Liberă Europeană organizează o petrecere de veghe în incinta Parlamentului European cu candidatul său principal Bas Eickhout, la fel ca şi Partidul Stângii Europene şi candidatul său principal Walter Baier.

Partidul liberal ALDE va organiza o petrecere de observare la sediul său din Rue d'Idalie din Bruxelles.

Cea mai mare petrecere a serii va fi probabil noaptea electorală a Rassemblement National (RN) din Franţa, cu candidatul ei principal Jordan Bardella, care va avea loc într-un pavilion dintr-un parc din apropierea castelului Vincennes, la est de Paris.

George Simion a votat

ACTUALIZARE 07:40 George Simion, liderul AUR, a votat în București la alegerile europarlamentare și urmează să plece la Vrancea pentru votul de la alegerile locale. El a venit la secţia de votare împreună cu soţia şi a purtat un tricou în culoarea formaţiunii pe care o conduce. El a arătat că a votat pentru viitor şi pentru schimbare şi a făcut apel la un vot corect.

„Fac un apel la cei din secţiile de vot să aibă rezistenţă. Tot ce ne dorim este un vot corect, tot ce ne dorim este un proces electoral democratic”, a spus Simion.

Șeful AUR a precizat că a ales să voteze în Bucureşti pentru europarlamentare şi va merge în Vrancea, unde are buletinul, să voteze la locale „Am votat pentru viitor, am votat schimbarea”, a spus el.

Urnele de vot s-au deschis în țară

ACTUALIZARE Duminică, 9 iunie, 07:00 Urnele de vot din țară s-au deschis la ora 07:00.

Sâmbătă, 8 iunie

S-a deschis prima secţie de votare din străinătate pentru români

ACTUALIZARE 22:20 Votul în străinătate pentru alegerile europarlamentare a început odată cu deschiderea secţiei de votare din Noua Zeelandă duminică, la ora locală 07:00.

Potrivit STS, tot acolo s-a înregistrat și primul vot.

„Începând cu ora 22:00 se vor publica primele date de prezență pe site-ul https://prezenta.roaep.ro/, secțiunea europarlamentare. Din secția de votare din Noua Zeelandă vor fi preluate primele date pe site-ul de transparență”, mai transmite STS.

Duminică, 9 iunie 2024, la ora 00:00 (ora României) se vor deschide secţiile de votare din Australia, urmate de cele din Republica Coreea, China, Malaysia, Singapore, Filipine, India, Indonezia, Sri Lanka, Thailanda, Vietnam, Kazahstan, Pakistan, Turkmenistan, Uzbekistan.

În funcţie de fusul orar, votarea în străinătate pentru europarlamentare se desfăşoară începând din 8 iunie, 22:00 ora României, şi până pe 10 iunie, 8:00 ora României (ultimele secţii se vor închide pe Coasta de Vest a SUA).

Se votează între orele locale 7:00 şi 22:00. Alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 22:00, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să exercite dreptul de vot, până la ora locală 23:59.

MAI: Continuarea promovării electorale în afara perioadei permise de lege este interzisă

ACTUALIZARE 22:15 Reprezentanţii MAI au transmis că, „pentru corecta informare a publicului, având în vedere anumite informaţii apărute în spaţiul public privind sancţionarea unor persoane care au continuat campania electorală prin postări pe reţelele sociale”, o continuare a campaniei electorale în afara perioadei permise de lege este interzisăă, inclusiv pe reţelele sociale.

„Potrivit Deciziei nr. 4546/2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în România reţelele sociale sunt considerate spaţiu public. Astfel, continuarea promovării electorale în afara perioadei permise de lege este interzisă, inclusiv în aceste medii, conform legislaţiei în vigoare”, a comunicat MAI ca urmare a informaţiilor apărute în spaţiul public privind sancţionarea unor persoane care au continuat campania electorală prin postări pe reţelele sociale.

Sute de de incidente în toată țara și zeci de dosare penale

ACTUALIZARE 22:00 Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Monica Dajbog, a declarat că în cursul zilei de sâmbătă au fost sesizate 173 de incidente sau fapte interzise în context electoral şi au fost deschise 31 de posibile infracţiuni cu privire la 31 de posibile infracţiuni. Printre neregulile semnalate, continuarea acţiunilor electorale şi posibila corupere a alegătorilor.

„Pe parcursul acestei zile, structurile MAI au acordat în continuare atenţie sesizărilor cu privire la producerea unor incidente electorale. Astfel, au fost sesizate 173 de incidente sau fapte interzise în context electoral, dintre care 34 nu s-au confirmat, iar 33 sunt în curs de verificare. Au fost aplicate 70 de sancţiuni contravenţionale, respectiv 53 de avertismente şi 17 amenzi în valoare de 21.300 de lei. De asemenea, s-au întocmit dosare penale cu privire la 31 de posibile infracţiuni. Din punct de vedere a frecvenţei faptelor sesizate, aproximativ 73 la sută au vizat continuarea acţiunilor de promovare electorală după încheierea campaniei electorale, inclusiv prin publicarea de materiale cu mesaj electoral pe reţele sociale, iar 13 la sută s-au referit la posibile infracţiuni de corupere a alegătorilor”, a declarat Monica Dajbog.

Ea a precizat că în cazul sesizărilor privind continuarea campaniei electorale, acolo unde, în urma verificărilor, poliţiştii au constatat că cele sesizate se confirmă, au fost aplicate sancţiuni.

Astfel, poliţiştii au constatat că într-o comună din Călăraşi, primarul în funcţie a sesizat faptul că un candidat şi persoane din anturajul acestuia oferă sume de bani alegătorilor pentru a-i determina să-l voteze. În cauză, a fost întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de corupere a alegătorilor.

„Poliţiştii dintr-o localitate din judeţul Brăila au fost sesizaţi, prin 112, de către un bărbat, cu privire la faptul că un cetăţean ar fi primit 150 de lei de la un consilier al unui partid politic, cu scopul de a vota un anumit candidat. S-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de corupere a alegătorilor, suma de bani fiind ridicată în vederea continuării cercetărilor”, a adăugat Monica Dajbog.

De asemenea, ea a precizat că un cetăţean dintr-o comună din judeţul Maramureş a sesizat faptul că într-o secţie de votare a fost montată o cameră audio-video.

„În urma deplasării echipajului de poliţie la faţa locului s-a constatat că, în această dimineaţă, primarul comunei şi un cetăţean au montat o cameră de supraveghere cu scopul de a filma procesul electoral. În prezenţa organelor de poliţie, camera de supraveghere a fost demontată şi scoasă din incinta secţiei de votare. La acest moment se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la violarea confidenţialităţii votului, faptă prevăzută şi pedepsită Codul Penal”, a mai precizat sursa citată.

Monica Dajbog a afirmat că activitatea de asigurare a protecţiei transporturilor buletinelor de vot şi a celorlalte materiale electorale de la locurile de depozitare către secţiile de vot s-a încheiat fără probleme.

Purtătorul de cuvânt al MAI a transmis că preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare au avut obligaţia de a fi prezenţi la secţiile de vot, la ora 18.00, pentru a dispune măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare, precum şi fixarea posturilor de pază în jurul secțiilor de votare.

Mai multe puncte temporare de trecere a frontierei vor fi deschise duminică

ACTUALIZARE 21:30 Mai multe puncte temporare de trecere a frontierei vor fi deschise, duminică, pe graniţa româno-ungară, în judeţele Timiş, Arad, Bihor şi Satu Mare, a anunţat Poliţia de Frontieră.

„La solicitarea autorităţilor maghiare, în cursul zilei de duminică, 9 iunie, în contextul desfăşurării alegerilor şi de pe teritoriul statului vecin, în intervalul orar 07.00 - 20.00 (ora României), punctul temporar de trecere a frontierei Beba Veche (judeţul Timiş) şi cele 10 comunicaţii rutiere deschise ocazional de la frontiera comună cu Ungaria (Nădlac III, Grăniceri, Variaşu Mic şi Iermata - judeţul Arad; Roşiori, Voievozi şi Cheresig - judeţul Bihor; Horea, Peleş şi Bercu - judeţul Satu Mare) vor fi deschise traficului transfrontalier. Acestea sunt destinate tranzitării frontierei de către persoanele domiciliate în zona adiacentă”, a precizat sursa citată.

Potrivit acesteia, la nivelul Inspectoratelor Teritoriale ale Poliţiei de Frontieră Timişoara, Oradea şi Sighetu Marmaţiei au fost dispuse măsuri pentru desfăşurarea cu operativitate a activităţii de verificări la frontieră.

În Ungaria, duminică, au loc alegeri europarlamentare şi locale.

BEC şi AEP, după fenomenele meteo din Capitală: Infrastructura electorală existentă la nivelul celor două instituţii e funcţională

ACTUALIZARE 19:30 Biroul Electoral Central pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024 precizează că, în urma fenomenelor meteorologice deosebite care au avut loc, sâmbătă, în Capitală, infrastructura electorală existentă la nivelul BEC este funcţională, iar procesul electoral se poate desfăşura în condiţii normale, conform calendarului aprobat.

şi Autoritatea Electorală Permanentă a transmis că infrastructura electorală existentă la nivelul AEP e funcţională, iar sistemele informatice la nivelul instituţiei funcţionează în parametrii optimi.

Sistemele informatice funcţionează în parmetrii optimi şi au fost luate toate măsurile pentru asigurarea protecţiei acestora, mai spune BEC, în comunicatul de presă.

STS oferă sprijin 24 de ore din 24 pentru desfăşurarea alegerilor din 9 iunie

ACTUALIZARE 19:15 Centrul de suport tehnic al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale este pregătit să acorde asistenţă personalului din secţiile de votare pentru utilizarea echipamentelor şi a aplicaţiei pentru verificarea dreptului de vot. Centrul de suport tehnic al STS include cele 41 de centre de preluare a apelurilor, câte unul pentru fiecare judeţ din ţară şi unul pentru Bucureşti-Ilfov şi străinătate, dispeceratele şi centrele de intervenţie tehnică ale căror echipe sunt pregătite să remedieze eventualele situaţii semnalate de personalul din secţiile de votare în cel mult 45 de minute.

Potrivit comunicatului de presă al Serviciului de Telecomunicaţii speciale, la un singur număr de telefon, preşedinţii secţiilor de votare şi operatorii de calculator pot să contacteze Centrul de preluare a apelurilor pentru sprijin din partea specialiştilor din instituţiile care au atribuţii în organizarea şi desfăşurarea alegerilor:

• asistenţă tehnică privind echipamentele de comunicaţii şi aplicaţiile informatice, de la STS (tasta 1);
• asistenţă privind operaţiunile electorale, de la AEP şi BECJ (tasta 2);
• asistenţă privind completarea proceselor-verbale, de la INS (tasta 3);
• sesizări privind votul multiplu (tasta 4).

STS reaminteşte că datele statistice cu prezenţa alegătorilor în secţiile de votare şi procesele-verbale încheiate la finalul procesului electoral vor fi afişate în timp real şi disponibile publicului pe site-ul https://prezenta.roaep.ro, iar datele publicate prin tehnologia blockchain sunt accesibile pe https://voting.roaep.ro.
Mai multe detalii privind rolul şi atribuţiile STS în asigurarea suportului tehnic pentru buna desfăşurare a proceselor electorale pot fi regăsite la adresa: https://sts.ro/ro/alegeri-2024/.

Informaţii suplimentare despre infrastructura de blockchain folosită în cadrul sistemelor informatice utilizate la alegeri, care asigură trasabilitatea, integritatea şi transparenţa datelor, pot fi consultate la adresa: https://sts.ro/ro/tehnologia-blockchain-parte-integranta-a-sistemelor-si-aplicatiilor-informatice-utilizate-la-alegeri/.

Secţiile de votare s-au deschis în Italia

ACTUALIZARE 17:00 Secţiile de votare s-au deschis sâmbătă după-amiaza în Italia pentru alegerile europene, un scrutin pentru care şefa guvernului italian Giorgia Meloni şi partidul său de extremă dreapta Fratelli d'Italia (FDI) sunt daţi drept mari favoriţi, informează AFP, potrivit Agerpres.

Secţiile de votare s-au deschis la orele locale 15:00 (13:00 GMT) în întreaga peninsulă italiană, unde peste 47 de milioane de alegători sunt chemaţi la urne pentru a alege 76 de eurodeputaţi.

Ele se vor închide la orele 23:00 (21:00 GMT), înainte de o nouă zi de vot, duminică.

În afară de Italia, sâmbătă pentru europarlamentare se mai votează în Cehia, Estonia, Letonia, Malta şi Slovacia.

La nivelul întregii Uniuni Europene, urnele s-au deschis cel mai devreme în Olanda, joi, şi se vor închide duminică.

Cât câştigă un europarlamentar şi de ce alte avantaje beneficiază?

ACTUALIZARE 16:15 La fiecare cinci ani, cetăţenii Uniunii Europene îşi aleg reprezentanţii în Parlamentul European. Scrutinul pentru desemnarea membrilor Parlamentului European, care se desfăşoară anul acesta între 6 şi 9 iunie, este unic în lume. Dincolo de misiunea nobilă de reprezentare a cetăţenilor ţării lor, slujba de europarlamentar are şi unele avantaje deloc de neglijat, transmite News.ro.

Toţi deputaţii din Parlamentul European primesc acelaşi salariu.

Salariile sunt stabilite la 38,5 % din salariul de bază al unui judecător la CJUE (Curtea de Justiţie a UE), astfel cum se prevede în Statutul deputaţilor în Parlamentul European (articolul 10). Astfel, salariul lunar al unui deputat este 10.075,18 EUR brut şi de 7.853,89 EUR net, după deducerea impozitelor UE şi a contribuţiilor la asigurările sociale (cifre valabile la 1 iulie 2023).

Fondurile provin din bugetul Parlamentului.

Deoarece statele membre pot impune impozite naţionale suplimentare, cifrele nete finale depind de regimul fiscal al ţării de origine a deputatului.

Citește mai mult AICI.

Transmisiune specială de la Bruxelles: „Alegerile europarlamentare au picat în poziție secundă la capitolul interes”

ACTUALIZARE 15:45 Trimisul special Digi24 la Bruxelles, Cristina Cileacu: „Alegerile europarlamentare au picat în poziție secundă la capitolul interes, dar sunt foarte importante pentru că Româna, fiind stat membru al UE, trebuie să participe la politicile făcute de UE, deci trebuie să ne trimitem reprezentanții, politicienii care vor lua decizii împreună cu ceilalți reprezentanți ai țărilor membre, la Bruxelles sau de la Strasbourg. Sunt importante pentru că acum avem o variantă de compoziție a Parlamentului European, care s-ar putea să schimbe direcțiile politicilor europene, așa cum am fost obișnuiți până acum. S-ar putea să avem mai puțin interes pentru politicile de mediu. Avem și probleme cu migrația.”

POLITICO: În România contează totul, mai puţin UE: „Nu se vorbeşte absolut deloc despre Europa în campania electorală”

ACTUALIZARE 15.35 În ultima zi de campanie electorală în România, alegerile pentru Uniunea Europeană au fost despre alte alegeri, scrie POLITICO. Chestiunile legate de UE au fost absente din campanie, partidele luptându-se mai ales pe teme locale, cum ar fi corupţia, deoarece alegătorii vor alege autorităţile locale în aceeaşi zi, explică publicaţia de la Bruxelles.

Citește mai mult AICI.

Premierul slovac Fico a votat din spital

ACTUALIZARE 13.35 Premierul Slovaciei, Robert Fico, rănit în 15 mai într-un atentat, a difuzat sâmbătă o fotografie în care apare votând în spital la alegerile europarlamentare.

Imaginea de pe contul său de Facebook îl arată în picioare, sprijinit într-o cârjă, introducând buletinul de vot într-o urnă aşezată pe un birou, în salon.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

El a profitat de această ocazie pentru a acuza din nou Occidentul că alimentează tensiunile cu Rusia.

„Trebuie să alegem membri ai Parlamentului European care vor susţine iniţiativele de pace, nu continuarea războiului”, a insistat premierul, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

Fico se opune ajutoarelor militare pentru Ucraina. Sâmbătă, el a criticat din nou „acceptul ţărilor occidentale care au permis Ucrainei să folosească arme occidentale pentru a ataca ţinte de pe teritoriul rus”.

În opinia lui, acest fapt constituie „dovada că marile democraţii occidentale nu doresc pacea, ci escaladarea tensiunilor cu Federaţia Rusă, ceea ce se va întâmpla inevitabil”.

Şeful guvernului populist al Slovaciei şi-a repetat promisiunea de a nu angaja ţara „în astfel de aventuri militare”.

Slovacia trimite în Parlamentul European 15 din cei 720 de deputaţi.

Campania electorală s-a încheiat

ACTUALIZARE 08.45 Campania electorală, care a început pe 10 mai, s-a încheiat în această dimineață, la ora 07:00, românii cu drept de vot fiind aşteptaţi duminică la urne să îşi aleagă reprezentanţii în Parlamentul European şi pe cei în administraţia locală.

În acest an, pentru alegerile europarlamentare au intrat în cursa electorală 494 de candidaţi.

Timp de o lună, candidaţii intraţi în competiţia pentru un loc în Parlamentul European sau în conducerea administraţiilor locale şi-au transmis mesajele prin intermediul afişelor electorale sau prin întâlnirile cu alegătorii.

După încheierea campaniei electorale, materialele de propagandă electorală de orice tip trebuie îndepărtate din clădirea sediului secţiei de votare din ţară.

Potrivit unei hotărâri a Biroului Electoral Central, îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din clădirea sediului secţiei de votare din ţară şi de pe respectiva clădire se dispune de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi se aduce la îndeplinire prin persoanele desemnate de primar în cel mult două ore de la comunicare.

Este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale şi anume din data de 8 iunie, ora 07:00, şi până la încheierea votării.

Cum se votează la Alegeri Europarlamentare 2024

În România, alegerile europarlamentare au loc simultan cu alegerile locale. Vârsta minimă obligatorie de vot este 18 ani. Votul nu este obligatoriu. 

Pentru scrutinul european se poate vota în orice secție de votare deschisă de autoritățile române.

Secțiile se deschid la ora 7.00 (ora locală) și se închid la ora 22.00 (ora locală). Alegătorii care la ora 22.00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot, pot vota până la ora locală 23.59.

Cetățenii comunitari rezidenți în România pot vota candidați români doar dacă s-au înscris pe listele electorale speciale, în termenul legal (cel târziu cu 60 de zile înainte de ziua alegerilor). Cererea de înscriere pe listele speciale se depune la primăria localității de domiciliu sau reședință și, odată aprobată, apare în sistemul centralizat al Autorității Electorale Permanente. Cetățenii comunitari care figurează pe aceste liste speciale pot vota la orice secție de votare deschisă de autoritățile române.

În toate secțiile de votare (inclusiv în străinătate) va funcționa Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

La prezentarea actului de identitate în secția de votare, înainte de a vota, un operator de calculator va introduce CNP-ul într-o aplicație informatică sigură și protejată, în vederea asigurării unui proces electoral corect.

SIMPV ajută la verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru exercitarea dreptului de vot, semnalează tentativele de vot ilegal, facilitează exercitarea dreptului de vot, asigură unicitatea înscrierii în listele electorale și furnizează Biroului Electoral Central date statistice privind prezența la vot.

De asemenea, SIMPV semnalează în timp real dacă persoana care se prezintă la secția de votare a votat la o altă secție, dacă este pusă sub interdicție printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau dacă este condamnată prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Cum votează la Europarlamentare românii din diaspora

Pentru Alegerile Europarlamentare 2024, românii din diapora pot vota la 915 secții de votare organizate străinătate, care vor fi deschise în data de 9 iunie 2024. Numărul lor este dublu față de alegerile precendente, din 2019, când au fost deschise doar 441 de secții în străinătate.

Secțiile se deschid la ora 7.00 (ora locală) și se închid la ora 22.00 (ora locală). Alegătorii care la ora 22.00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot, pot vota până la ora locală 23.59.

Anul acesta, cele mai multe secții de votare sunt în Italia (150), Spania (147), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (104), Germania (87), Franța (67). Lista cu adresele secțiilor de votare din străinătate este publicată pe site-ul MAE, dar și pe paginile misiunilor diplomatice ale României.

La sectiile de votare din străinătate se poate vota doar pentru alegerile europarlamentare.

Cine poate vota la secțiile din străinătate

La secțiile de vot organizate în străinătate pot vota cetățenii români aflați în străinătate, cu domiciliul sau reședința în străinătate sau care se află ocazional în străinătate, în scop turistic sau de afaceri.

Pot vota doar cetățenii cu vârsta de 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv, care nu au drepturile electorale interzise și nu s-au înscris în listele electorale ale unui stat membru UE, altul decât România.

Românii stabiliți în străinătate, dar care nu se află în localitatea/ țara de domiciu, pot vota la cea mai apropiată secție de votare, cu un act de identitate valabil, emis de autoritățile romane.

Românii care dețin și cetățenia altui stat UE (sunt înscriși pe listele electorale ale altui stat membru al Uniunii Europene) își pot exercita dreptul de vot la alegerile pentru reprezentanții României în Parlamentul European numai după ce dau o declarație pe propria răspundere din care să reiasă că nu au votat, la același scrutin, candidați ai altui stat.

La alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie 2024 nu se poate vota prin corespondență.

De asemenea, la sectiile de votare din străinătate nu există urne mobile.

Alegerile Europarlamentare 2024 în Europa

Alegerile europene au loc între 6-9 iunie. Țările de Jos dat startul alegerilor europene pe 6 iunie, iar în Irlanda s-a votat pe 7 iunie. Pe 8 iunie, votează cetățenii din Letonia, Malta și Slovacia. În Cehia și Italia scrutinul european ține 2 zile. În celelalte 20 de state UE, înclusiv România, alegerile sunt organizate pe 9 iunie.

În 4 state din Uniunea Europeană, vârsta minimă de vot este 16 ani: Austria, Belgia, Germania și Malta. În Grecia se votează de la 17 ani. În restul țărilor, vârsta minimă obligatorie este de 18 ani.

Votul este obligatoriu în cinci state membre: Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Cipru și Grecia.

Alegerile pentru Parlamentul European

O dată la cinci ani, cetățenii celor 27 de state ale Uniunii Europene își aleg reprezentanții în Parlamentul European. Decid cui încredințează deciziile majore în domenii care ne privesc pe noi toți - economie, energie, mediu, educatie, sănătate - și direcțiile importante ale Europei pe plan mondial.

720 de europarlamentari vor face parte din viitorul Parlament, cu 15 mai mulți decât în legislatura trecută. Numărul eurodeputaților este decis înaintea fiecărui scrutin, dar nu poate depăși 750 plus președintele.

Pentru România, aceasta este cea de-a cincea rundă de alegeri europarlamentare. Țara noastră a devenit membră UE în 2007. Vom avea 33 de reprezentanți în Parlamentul European, a șasea cea mai numeroasă reprezentare după Germania (96), Franța (81), Italia (76), Spania (61) și Polonia (53).

În LIVE TEXT-ul Digi24.ro despre Alegerile Europarlamentare 2024 veți avea în timp real toate informațiile importante despre procesul de vot și incidente legate de ziua alegerilor.