Secţiile de votare din Irlanda s-au deschis, vineri, pentru ca alegătorii să participe la alegerile locale şi europene, în care pentru prima dată în această ţară există candidaţi independenţi şi grupuri minoritare de extremă dreapta.
Secţiile de vot vor fi deschise între 07:00 şi 22:00, ora locală, iar primele rezultate ale celor două scrutine ar putea fi cunoscute în weekend, deşi numărătoarea progresează în mod normal lent din cauza sistemului electoral complex şi ar putea fi amânate cu câteva zile.
Peste 3,7 milioane de oameni sunt chemaţi la vot la ambele alegeri, în care independenţii ies în avantaj, și pentru care sondajele indică o intenţie de vot de 26% pentru alegerile locale şi 23% pentru alegerile europene.
Spre deosebire de alegerile din 2019, printre candidaţii independenţi există acum voci xenofobe şi de extremă dreaptă, ca răspuns la creşterea imigraţiei din cauza războiului din Ucraina şi a altor conflicte internaţionale, care a agravat criza gravă a locuinţelor cu care se confruntă Irlanda şi care a pus presiune asupra serviciilor publice.
Cel mai afectat de toată această situaţie a fost partidul de stânga Sinn Fein, principalul partid de opoziţie şi pe care sondajele l-au plasat în frunte până în urmă cu şase luni, cu un sprijin de peste 30%, în timp ce acum este creditat cu aproximativ 17% din intenţiile de vot la alegerile europene şi cu 21% la scrutinul local.
În urma blocului independent se află şi formaţiunile care formează guvernul central, o coaliţie între creştin-democraţi, centrişti şi verzi, care au câştigat, însă, teren după ce şi-au înăsprit politica de imigraţie.
Partidul Fine Gael al premierului Simon Harris ar urma să primească în jur de 21% din voturi la alegerile locale şi 18% la alegerile europene, în timp ce ecologiştii se situează la 3%, respectiv 7%.
Partidul de centru Fianna Fail, câştigător al alegerilor locale în 2019 şi a alegerilor generale în 2020, scade la 17% la alegerile europene şi la 15% la alegerile locale, potrivit ultimelor sondaje.
La alegerile europene, în Irlanda sunt în joc 14 locuri pentru Parlamentul European, cu unul mai mult decât în 2019, când au fost repartizate după cum urmează: Fine Gael (5), Fianna Fail (2), Verzii (2), Sinn Fein (1) şi independenţi (3).
Potrivit experţilor, candidaţii xenofobi şi de extrema dreaptă vor avea dificultăţi în a obţine reprezentare după alegerile locale, în care sunt aleşi cei 949 de membri care vor face parte din cele 31 de consilii municipale ale acestei ţări. Sunt multe consilii municipale şi acest lucru, susţin experţii, poate provoca o mare dispersie a votului. În acelaşi timp, acestor candidaţi le lipseşte mecanismul cu care partidele tradiţionale mobilizează electoratul.
Editor : Adrian Dumitru
