România furată | ANRP, bancomatul afacerilor cu despăgubiri
Restituirea terenurilor naționalizate de comuniști începe în 1991, odată cu intrarea în vigoare a Legii 18. Inițial, foștii proprietari sau moștenitorii lor puteau primi doar până la 10 hectare. Legea 1 din 2000, cunoscută atunci ca „Legea Vasile Lupu”, mărește suprafaţa la 50 de hectare de teren arabil și 100 de hectare de pășuni. Din 2005, statul a renunţat la limitarea suprafeţelor retrocedate.
Tot atunci se introduce pentru prima dată ideea de despăgubire. Acolo unde nu se puteau restitui terenurile, se acordau, teoretic, despăgubiri. Doar teoretic, pentru că, în realitate, până în 2005, nimeni nu a primit niciun ban în schimbul pământului cuvenit.
Cinci ani mai târziu, numărul cererilor de retrocedare ajunge la 30.000. Statul e depășit de situație și înființează ANRP - Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţilor.
Instituția trebuia să preia de la Comisiile Județene de Fond Funciar toate dosarele nerezolvate în cei 15 ani scurși de la Revoluție.
După înfiinţarea ANRP, mai e creată încă o structură: Fondul Proprietatea. Aceasta trebuia să asigure resursele necesare despăgubirilor. Mai precis, moștenitorii care nu-și puteau primi terenurile confiscate de comuniști primeau acțiuni la acest fond. Statul era iniţial singurul acţionar al fondului şi deţinea părţi sociale în valoare de aproape 13 miliarde de lei.
CEDO, salvarea celor care nu au fost despăgubiți
Până în 2008, foştii proprietari primesc doar acţiuni la acest fond, de la ANRP. Apoi primesc şi bani. Totul se desfășoară însă extrem de lent. Oamenii nu mai au răbdare și încredere în statul român, așa că plângerile la CEDO curg. Pe masa judecătorilor din Strasbourg se strâng în 2010 peste 2.000 de astfel de dosare.
CEDO ia atitudine și emite o hotărâre-pilot împotriva României. Statul era obligat să găsească, în maximum şase luni, o soluţie general valabilă pentru toate dosarele în care se cereau înapoi terenurile confiscate. Fără o rezolvare rapidă, statul risca suspendarea dreptului de vot în Consiliul Europei.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Curtea a constatat întârzieri în soluționarea și analiza cererilor, în finalizarea procedurii prin recunoașterea dreptului la o anumită compensație într-un anumit cuantum, respectiv imposibilitatea de valorificare a acelei compensații. Dacă vă mai aduceți aminte, Fondul Proprietatea, care fusese creat pentru a contribui la compensarea acestor persoane a avut dificultăți și în cotarea la bursă, și în valorificarea acțiunilor lui în așa fel încât, practic, nu ajungeam într-un final la o despăgubire reală a indivizilor”, spune Catrinel Brumar, Agentul României la CEDO.
Câteva luni mai târziu, statul român reușește să deblocheze activitatea de despăgubire după ce acțiunile Fondului Proprietatea sunt listate la bursă.
Doi ani mai târziu, Curtea de Conturi publică un raport care semnalează neregulile din curtea ANRP. Inspectorii Curții descoperă că banii se duceau cu predilecție spre anumiți intermediari care cumpăraseră drepturile litigioase de la adevărații proprietari. Mai mult, se afirmă în raport, terenurile erau supraevaluate și intermediarii erau cei care primeau cu prioritate banii.
Într-un top al celor mai mari despăgubiri întocmit de ANRP, şase din primii zece beneficiari sunt intermediari. Legislaţia permisivă, spune CEDO, e de vină pentru soluţionarea preferenţială a dosarelor.
„Legea nr. 247/2005 nu stabileşte nici termenele, nici ordinea în care Comisia Centrală trebuie să examineze dosarele. La data de 28 februarie 2006, Comisia Centrală a hotărât ca ordinea de analizare a dosarelor să fie aleatorie. La data de 16 septembrie 2008, aceasta a revenit asupra hotărârii sale şi a stabilit că dosarele trebuie examinate în ordinea înregistrării lor”, se arată în hotărârea Atanasiu vs. România la CEDO.
Cei mai mari beneficiari
Horia Şchiopu Simu este campionul absolut în topul intermediarilor. El este beneficiarul unor despăgubiri de peste 100 de milioane de euro (466.770.763 lei - aproximativ 105 milioane euro). Drepturile litigioase le-a cumpărat cu o sumă de 100 de ori mai mică - 1,5 milioane dolari.
Horia Simu a intrat în industria cuprului în 2003, când a cumpărat două fabrici: Phoenix Baia Mare și Elcond Zalău. Surse judiciare susțin că omul de afaceri a fost urmărit penal de DIICOT pentru afacerile din domeniu, dar dosarul a fost clasat. Horia Simu apărea, la Registrul Comerţului, ca acționar în șapte firme. Șase au fost radiate și una este în procedură de dizolvare.
„Și pentru noi este foarte greu să dăm de el. Vă dau un alt număr”, este răspunsul primit de reporterii Digi24 de la reprezentanții firmei lui Horia Simu.
Gheorghe Stelian a beneficiat de două despăgubiri care însumează 136 de milioane de euro. Pe prima, în valoare de aproximativ 85 milioane euro, ar fi cumpărat-o cu 6 milioane de lei, adică aproape 1,4 milioane de euro la cursul actual. Pentru această despăgubire a fost trimis în judecată alături de fosta şefă a DIICOT, Alina Bica.
ANRP susţine că, alături de Gheorghe Stelian, beneficiari ai acestei despăgubiri erau şi Valentin Vișoiu, Gabriel Gheorghe, Adrian Andrici. Cei trei nu sunt judecați. Gheorghe Stelian ar fi declarat procurorilor că, pentru rezolvarea solicitării la ANRP, Dorin Cocoş i-ar fi cerut o mită de 10 milioane de euro.
Gheorghe Stelian mai apare, împreună cu alte două persoane ca beneficiar al unei alte despăgubiri, de 51 de milioane de euro, afirmă Curtea de Conturi. Gheorghe Stelian nu a putut fi contactat.
Valentin Vișoiu este al treilea pe lista intermediarilor despăgubiți de ANRP. Lista publicată de Autoritate îl pune în top, cu 85 de milioane de euro, sumă pe care a împărțit-o cu alte două persoane.
Pentru aprobarea acestei despăgubiri, fostul șef al Ageniei Naţionale de Integritate şi fost membru în Comisia Centrală a ANRP, Horia Georgescu, a fost arestat preventiv pentru corupţie.
Valentin Vișoiu este urmărit penal împreună cu ginerele fostului președinte Traian Băsescu pentru o altă despăgubire, de 10 milioane de euro, cerută pentru moșia din Argeş a Brătienilor.
11,5 milioane de euro reprezintă cea de-a treia despăgubire primită de Valentin Vişoiu de la ANRP. Pentru această moşie din Argeş, Vişoiu s-a asociat cu alţi trei parteneri.
Cu o avere estimată la 45-50 de milioane de euro, Valentin Vișoiu este acționarul majoritar al grupului Conarg, care are afaceri în construcții, industria hotelieră și în producția energiei electrice. Omul de afaceri este judecat pentru dare de mită în dosarul primarului municipiului Pitești, Tudor Pendiuc.
„Nu am nimic de comentat. Îmi pare rău, dar nu am nimic de comentat. Nu am nimic de declarat”. Aceasta a fost reacția lui Valentin Vișoiu atunci când a fost contactat de reporterii Digi24.
Al patrulea pe listă, Vasile Geambazi, nepotul lui George Becali, a primit dreptul la o despăgubire de aproximativ 67,5 milioane de euro, din care a încasat deja 13,5 milioane.
Pentru titlurile litigioase a plătit două milioane de euro. Vasile Geambazi susține că nu face parte din rețeaua intermediarilor. El a primit banii în urma unei hotărâri judecătoreşti pe care ANRP a fost nevoită să o pună în aplicare.
După izbucnirea scandalurilor legate de ANRP, Vasile Geambazi a anunțat agenţia în decembrie 2014 că renunță la o altă despăgubire, de 2 milioane de euro.
Reporter: De ce ați renunțat la despăgubirea de 2 milioane de euro?
Vasile Geambazi: Ca să ajut statul să nu plătească 40 de milioane.
Rep: Acuma serios.
Vasile Geambazi: Serios, eu nu sunt lacom. Îmi ajung banii pe care i-am câștigat și nu vreau să iau alți bani de la stat, că am văzut că e situația gravă în țară. Sunt oameni amarâți care poate au nevoie mai multă de banii ăștia. Nu vreau să îmi fac un imperiu din așa ceva.
Uite că nu au vrut să mi-i dea. M-a ajutat Dumnezeu, mai bine că nu mi-au dat. Tot răul spre bine, ca să zic așa. Altfel, poate acum eram chemat și eu la DNA să întrebe de doamna Bica și de cine mai e pe-acolo.
Omul de afaceri Mihai Rotaru și soția lui au primit de la ANRP două despăgubiri. Una de 24,5 milioane de euro, cealaltă de 10,9 milioane de euro. Drepturile litigioase, susţine Curtea de Conturi, ar fi fost cumpărate cu 750.000 de euro. Mihai Rotaru este unul dintre acționarii echipei de fotbal Universitatea Craiova. Este cunoscut ca investitor la bursă și acționar la o serie de companii producătoare de energie și imobiliare.
Nici Mihai Rotaru nu a putut fi contactat.
Dosarele de corupţie de la ANRP
Primul mare dosar cu fraude la ANRP anchetat de procurorii anticorupţie este cel al lui Remus Baciu. Fostul vicepreşedinte al Autorităţii a fost condamnat la cinci ani de închisoare, pentru o mită de 270.000 de euro. Banii i-a primit pentru a-i ajuta pe intermediarii drepturilor litigioase. Aceștia ar fi urmat să primească drepturile cu prioritate.
În octombrie 2014, DNA a deschis o nouă anchetă care vizează reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol din zona parcului bucureştean Plumbuita. În acest dosar, fosta şefă a DIICOT şi fostă membră în Comisia Centrală ANRP, Alina Bica, a fost arestată și trimisă în judecată. Bica i-ar fi aprobat lui Gheorghe Stelian o despăgubire de 85 de milioane de euro despre care procurorii spun că este ilegală.
O afacere de 10 milioane euro investigată de DNA este retrocedarea și despăgubirea moșiei Brătienilor din Argeș. În 2008, descendenții familiei Brătianu revendică 90 de hectare de teren în comuna Ștefănești. Terenul era ocupat de alte persoane, care fuseseră împroprietărite acolo. Preotul Nicolae Brânzea a moștenit o parte mică din averea Brătienilor.
„Domeniul Brătienilor cuprindea peste 200 de hectare, iar ceea ce vedeți în spate, acolo, unde era și partea de zăvoi și de fânețe. După ce Comisia Locală a reconstituit dreptul de proprietate și a fost validat de Comisia Județeană doar ca drept și Primăria și-a exprimat această decizie și opinie de a nu putea oferi în natură cele 90 de hectare, s-a mers la ANRP pentru a se primi despăgubiri ”, spune Nicolae Brânzea, moștenitor al Eleonorei Brătianu.
Pe 10 iulie 2008, urmaşii Brătienilor află că pot primi despăgubiri pentru terenul revendicat, dar nu ştiu cuantumul. 11 zile mai târziu, vând drepturile litigioase.
Potrivit unui contract obținut de Digi24, dreptul la despăgubire este cumpărat cu un milion de euro.
72,8% din afacere urma să ajungă la cel mai bogat om de afaceri din Piteşti, Valentin Vişoiu. 26,2% reveneau, în părţi egale, lui Florin Şerban Barbu, Aristinei şi lui Nicolae Bădulescu. Valentin Vişoiu duce dosarul la ANRP. Autoritatea numeşte un evaluator, firma Romcontrol, care urma să stabilească valoarea terenului.
„ANRP-ul, cu o comisie de evaluare, a stabilit că au dreptul să primească 10 milioane. Cu Romcontrol... nu știu. Atenție, aici sunt 10 milioane de euro și aici sunt 900.000 de metri pătrați. Eu nu o consider supraevaluată”, spune Dorin Bărbuceanu, primarul comunei Ştefăneşti, înregistrat cu camera ascunsă.
Societatea de evaluare Romcontrol, fostă întreprindere de stat, este condusă de soțul deputatei PNL Andreea Paul.
După evaluare, afirmă primarul din Ștefănești, dar și surse judiciare, Valentin Vişoiu i-ar fi cedat o parte din drepturile sale ginerelui fostului preşedinte, Traian Băsescu. Avocatul Radu Pricop ar avea dreptul la 7% din suma stabilită de ANRP.
Pentru că ANRP tergiversa acordarea despăgubirilor, Radu Pricop şi Valentin Vişoiu au cerut banii în instanţă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie decide în noiembrie 2012 că ANRP trebuie să le plătească celor doi 10 milioane de euro. Presa începe să scrie despre caz: cei doi, afirmă jurnaliştii, ar fi ascuns justiţiei detalii care ar fi putut schimba cursul procesului. Una dintre moştenitoarele familiei Brătianu fusese declarată decedată, deşi trăia.
„În 2009, prin instanță, ea fost declarată decedată prin sintagma "soția lui Dan Gheorghe Brătianu în prezent decedată", deși ea a decedat în 13 mai 2011. Orecum doamna Eleonora Brătianu știa, că de multe ori îmi spunea, nu știa bine ce s-a întâmplat, dar îmi spunea: Tu știi că eu sunt moartă?”, spune Nicolae Brânzea.
„Eu am găsit hotărârea mai târziu, după ce doamna Eleonora a decedat și abia atunci mi-am dat seama. Eu am crezut că pur și simplu era o glumă. Cert este că s-a recurs la această formulă de a fi declarată moarta. Nu știu cui a folosit”, adaugă preotul.
În 11 decembrie 2013, procurorul general se autosesizează cu privire la modul în care Valentin Vişoiu, Radu Pricop şi alte trei persoane au primit despăgubiri de 10 milioane de euro pentru 90 de hectare de teren.
Legătura Pricop – Bica
Cu o zi înainte, pe 10 decembrie 2013, la 8.30 dimineaţa, Radu Pricop a mers personal la DIICOT, condus la acea vreme de Alina Bica, şi a solicitat să fie cercetat de această structură. Cererea lui era motivată de faptul că ar fi fost victima unei campanii de denigrare. Avocatul le-a cerut procurorilor să fie cercetat pentru constituire de grup infracţional.
Câteva luni mai târziu, procurorii Parchetului General l-au pus pe Radu Pricop sub învinuire pentru fals şi înşelăciune. După o săptămână, Alina Bica a cerut dosarul de la Parchetul General, în baza memoriului depus de Radu Pricop.
În martie 2015, procurorii DIICOT au trimis dosarul la DNA pentru că ar fi existat indicii de corupţie: memoriul, depus de Radu Pricop cu o zi înainte de declanşarea oficială a anchetei, i-ar fi dat avocatului posibilitatea să îşi aleagă Parchetul de care urma să fie cercetat. Ceea ce s-a şi întâmplat.
Nicolae Edulescu, expertul care a evaluat terenurile familiei Brătianu la 10 milioane de euro, este și el cercetat de procurori. Un asociat al lui Valentin Vișoiu, spune expertul, l-ar fi denunțat la Parchet că ar fi primit mită pentru supraevaluare. Într-o înregistrare cu camera ascunsă, Nicolae Edulescu vorbeşte despre mita oferită:
„Deci a vrut să-mi dea bani. Nu știu, bani, ca un plic. Uite din partea lui Vali că ai fost drăguț sau ce o fi zis el atunci. Fugi, mă, de aici! și am plecat din mașină de la el. Mi-a dat telefon înainte. Ca să dăm cărțile pe față. Da, a vrut să îmi dea, dar nu Vișoiu. Nu mi-a impus, domnule, să îi scot o valoare mai mare. De ce sa mint. Nu mi-a impus: bă, scoate-mi 15-20 de milioane. A zis: Eu mă așteptam la 15-20 de milioane. Poate alt evaluator îi scotea fără să îi dea nimic, care nu analiza corect. El se aștepta la 15-20 de milioane. Domnu Vișoiu, vă puteți dumneavoastră aștepta, dar eu chiar nu pot să vă dau atât, că nu stabilesc doar eu, e de comun acord. Dacă îi dădeam eu 20, Bucureștiul îmi tăia la 10.
Am fost deja, am spus ce am avut de spus. O să vedeți în zilele următoare sau săptămânile următoare ce e acolo, ce nu este acolo. Ce s-a întâmplat, ce a făcut fiecare, dacă a făcut, dacă nu a făcut”.
Afacerea despăgubirilor pentru proprietățile din Cadrilater
Nu doar intermediarii ar fi păgubit statul român. În raportul privind activitatea ANRP, inspectorii Curții de Conturi vorbesc despre zeci de nereguli și în privința despăgubirilor date celor care aveau proprietăţi în teritoriile românești cedate statelor vecine - Cadrilater, Basarabia sau Bucovina.
În 1940, partea sudică a Dobrogei a fost cedată Bulgariei. Peste 100.000 de români și-au abandonat casele și terenurile din județele Durostor și Caliacra și s-au mutat la nord de Dunăre. 58 de ani mai târziu, guvernul Victor Ciorbea decide să ofere despăgubiri românilor din Cadrilater sau urmașilor acestora.
Cei care voiau despăgubirile aveau la dispoziţie şase luni pentru a depune cererile la prefecturile de domiciliu. Dosarele rezultate erau trimise la Comisia Centrală a ANRP din București, unde primeau o rezoluție. În doar doi ani, românii au depus 8115 cereri, din care doar 115 au fost aprobate. Statul român a plătit despăgubiri de 2,2 milioane de euro.
„Termenul de depunere a dosarelor s-a prelungit, dacă nu mă înșel, de încă două ori, pentru că s-a observat că sunt foarte mulți cetățeni care nu își depuseseră dosarele, deşi erau îndrituiţi să primească aceste despăgubiri şi nu îşi depuseseră dosarele. Bine, mulţi dintre ei nu ştiau, erau oameni în vârstă, oameni mai de la ţară, şi mulţi aveau dificultăţi în a găsi documentele la arhivă”, a explicat parlamentarul Puiu Hașotti.
Cele mai multe cereri au fost depuse în București și Constanța. Odată cu instalarea Guvernului Năstase, se schimbă şi procedura: Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţilor se ocupă de recompensarea românilor cu teren sau case din Cadrilater.
„În perioada 2000-2004, guvernul de atunci nu a fost interesat să rezolve această problemă, iar în 2004-2008 s-au rezolvat majoritatea dosarelor, cel puţin pentru judeţul Constanţa. Dacă în 2000-2004 s-au rezolvat aproximativ 80 de dosare, în 2004-2008 după cunoştinţa mea s-au rezolvat peste 2000, dar nu în totalitate, ci cu prima tranşă”, spune Puiu Hașotti.
Raportul Curţiii de Conturi afirmă că doar în judeţul Constanța ar fi existat 20 de cazuri în care despăgubirile ar fi fost ilegale. Unii dintre solicitanţi ar fi cerut bani de două sau chiar de trei ori pentru aceeaşi proprietate.
„Nu a stat nimeni să verifice fiecare cerere. Dacă mai sunt încă 1000 de cereri în spate cu același nume. Nu au fost introduse în sistem informatic. Fiind foarte multe, era destul de complicat ca, după ce s-au depus toate cererile, să începi să le bagi în calculator să vezi ce e respins sau ce nu e respins, ce-ai dat sau ce n-ai dat, sau dacă îţi apar nume de două ori sau dacă s-au făcut două cereri în toată perioada asta. Deci se mergea doar pe registre, or, nu stă nimeni să-ţi facă verificarea asta tehnic! Să stea: ia să vedem, mai e un nume trecut, nu e un nume trecut! Se lucra la foc continuu”, spune fostul prefect de Constanța, Claudiu Palaz.
Nicolae Steru avea o moşie de 10 hectare de teren arabil şi o casă în fostul judeţ Durostor, aflat acum în Bulgaria. Proprietarul a fost deportat în România în anii 40. Începând cu 2007, patru persoane au solicitat despăgubiri pentru averea Steru. ANRP a plătit, arată Raportul Curţii de Conturi, de trei ori pentru aceleaşi bunuri.
„Îmi vine greu să cred că ce spuneţi dumneavoastră... ar trebui să văd, au fost foarte multe documentaţii. Mie îmi vine greu să cred că atât la Constanţa, cât şi la Bucureşti nu s-a sesizat acest lucru”, spune un alt fost prefect al județului, Dănuț Culețu.
Conform raportului emis de Curtea de Conturi, Pașa Hrisaida a primit ilegal suma de 481.763 lei.
Mihai Stere și Gheorghe Mihale au primit peste 300.000 de lei.
„Bunicii erau acolo şi au avut drepturi. Nu am auzit că a fost ceva ilegal. Ceva ilegal s-a făcut de sus”, spun reprezentanții familiilor despăgubite.
La dosarul de compensare, pe lângă acte care dovedeau că a fost deportat, solicitantul trebuia să aducă şi declaraţiile unor martori care ar fi putut da detalii despre proprietăţile abandonate în Bulgaria. În cazul lui Nicolae Stere, au existat șase persoane care au dat declarații. O parte dintre ele sunt aceleaşi care au dat declaraţii şi în alte cazuri.
Deși aceste dosare au trecut prin filtrele Comisiei Județene și ale ANRP, nicio autoritate nu şi-a dat seama că declaraţiile ar fi false, aşa cum susţine Curtea de Conturi.
„Acordarea de despăgubiri era foarte corectă pentru că statul român primise aceste despăgubiri și cetățenii erau îndreptățiți. Că s-ar fi putut să fie erori, cum spuneți dumneavoastră, asta trebuie verificat”, spune Dănuț Culețu.
Și pentru proprietăţile lui Costea Pufleni, ANRP a plătit de două ori compensații. Steriu Puflene depune prima cerere în 2006, la Prefectura Tulcea. Este respinsă. Doi ani mai târziu, sora lui, Zoița Bavaleta, cere bani Comisiei Județene Constanța.
Femeia primeşte 422.270 de lei, deși, spune Curtea de Conturi, nu era moștenitoare legală. Ea declarase pe proprie răspundere că nu mai existau şi alți moștenitori.
„Nu cred că au jucat teatru în felul ăsta cu mine şi să zic că au trecut aceste cereri la un moment dat. Nu, pur şi simplu este din eroare. Hotărârea comisiei judeţene este zero, ca să înţelegeţi mecanismul, fără aprobarea comisiei naţionale. Deci poţi să dai aici 50.000 de hotărâri pe local, dar dacă nu ajunge şi nu-ţi aprobă naţionalul ai dat degeaba”, spune Claudiu Palaz.
Elena Hira, fiica și moștenitoarea reală a lui Costea Pufleni, depune în iunie 2007 o altă cerere pentru acordarea despăgubirilor.
În 2009, ANRP a considerat că familia Hira trebuie să primească puțin peste 90.000 de lei pentru aceeaşi proprietate pentru care îi acordase Zoiţei Bavaleta despăgubiri de cinci ori mai mari.
„Noi, când am depus actele, eu când le-am depus prima dată, le-am depus la o notară la Bucureşti. (...) În patru ani nu ne-a venit niciun răspuns de acolo. Iar eu când mi-a venit pentru ăştia 90.000 de lei, mi-a venit o cerere de la Bucureşti, o hârtie că dacă vreau să renunţ la 2 miliarde 800, îmi dă bani într-o lună de zile”, povestește Elena Hira.
Saricu Stere avea 12 ani când a ajuns în Români, în 1940, împreună cu părinţii. În 1998 a cerut și el despăgubiri pentru proprietățile lăsate în Bulgaria: 10 hectare de teren, o casă cu patru camere și recoltele abandonate. Comisia Județeană decide că Stere Saricu are dreptul să primească doar banii pentru recoltele abandonate: 736 de lei.
„Şapte milioane, domnule? Asta e o bătaie de joc. Vă bateţi joc, zic. Şi-am plecat. După aceea mi-am luat actele și le-am dat nepotului”, spune el.
Conform raportului Curții de Conturi, tatăl lui Stere Saricu primise compensații pentru terenuri și casă cu ocazia repatrierii. Cu toate acestea, un nepot al lui, Paris Enache, a primit peste 280.000 de lei despăgubiri pentru aceleaşi proprietăţi solicitate de Stere Saricu.
„L-au anunţat de acolo, a primit banii. În două rate i-a primit”, spune Stere Saricu.
Din 1998, statul român a acordat an de an despăgubiri urmaşilor sau celor care s-au pretins moștenitori ai românilor deportaţi din Cadrilater, Basarabia, Bucovina şi ţinutul Herţa. Au fost depuse 16.796 de dosare, din care au fost soluţionate 14.779. În urma ilegalităţilor descoperite de Curtea de Conturi, inspectorii au cerut ANRP reanalizarea tuturor dosarelor cu o compensaţie mai mare de 500.000 de lei.
Cazuri nerezolvate după 20 de ani
Restituirea terenurilor rămâne în continuare o problemă majoră. Zeci de mii de foşti proprietari aşteaptă încă să-şi primească pământurile sau despăgubirile.
Nepoții celebrului medic Marius Nasta se bat în justiţie de aproape 20 de ani ca să intre în posesia unui bloc din Dorobanţi. Au câştigat toate apartamentele, mai puţin unul. Majoritatea magistraţilor care le-au văzut dosarul le-au dat dreptate, dar nu au reuşit să termine procedura. De-a lungul timpului, familia Nasta a fost abordată şi de omul de afaceri Marius Locic, condamnat în dosarul de corupție al senatorului Cătălin Voicu. Marius Locic a vrut să cumpere drepturile litigioase, dar nu a oferit suma potrivită.
„Problema este că au trecut din 96 - la anul se împlinesc 20 de ani de când ne judecăm. Iar eu personal împreună cu rudele mele ne chinuim să recuperăm un apartament de la etajul doi al blocului. Deci sunt 20 de ani de când încercăm să recuperăm un apartament”, spune Niculae Nasta, unul dintre moștenitorii medicului.
„M-a contactat un domn Locic, acum vreo 10-12 ani. Voia să-mi cumpere mie și rudelor mele partea litigioasă și terenul în indiviziune”, adaugă el.
Numărul cererilor de restituire a fostelor proprietăţi din ultimii 25 de ani rămâne o necunoscută, pentru că nu a existat un sistem centralizat. Avocaţii estimează că au fost peste trei milioane de solicitări pentru toate legile proprietăţii, fie că e vorba de terenuri sau clădiri. În 2010, Guvernul spunea Curţii Europene a Drepturilor Omului că peste 1,5 milioane de cereri de restituire fuseseră înregistrate în opt judeţe doar în baza a două legi - 18 din 1991 şi 1 din 2000. Pentru că nu a putut da terenurile şi casele în natură, statul a pus la bătaie acţiuni la Fondul Proprietatea în valoare de 13 miliarde de lei - aproximativ 4 miliarde de euro, acţiuni pe care le-a distribuit integral. S-au plătit şi direct bani, iar justiţia a avut peste o jumătate de milion de procese.
La 24 de ani de la primele încercări de rezolvare a problemei, respectarea proprietăţii rămâne o problemă majoră a statului, umbrită de anchetele DNA care au demonstrat că, pentru unii, pământul a fost o afacere mai profitabilă decât sperau.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
