Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, vineri, că România este obligată să schimbe actele de identitate ale persoanelor transgender obținute deja într-un alt stat UE, fără ca acestea să mai treacă prin procese de recunoaștere juridică a genului în țara noastră. Astfel CJUE a hotărât, în cazul lui Arian Mirzarafie-Ahi, un bărbat transgender cu dublă cetățenie, română și britanică, și cu două identități și două seturi de acte diferite, că refuzul României de a-i modifica prenumele, sexul și CNP în actele de identitate românești printr-o procedură administrativă simplă încalcă dreptul UE.
Hotărârea CJUE este direct aplicabilă, fiind imediat obligatorie pentru toate statele membre UE și pentru autoritățile naționale: parlamente, guverne și instanțe de judecată, inclusiv curțile constituționale din UE, spune un comunicat de presă al asociației ACCEPT.
Cazul audiat la Marea Cameră a Curții Europene de Justiție, primul care pune în discuție recunoașterea reciprocă a procedurilor de recunoaștere juridică a genului pentru persoanele transgender din state membre UE, este cu atât mai important cu cât setează un precedent favorabil și altor persoane transgender.
„Curtea explică în continuare că refuzul unui stat membru de a recunoaște o schimbare a identității de gen legal dobândită într-un alt stat membru împiedică exercitarea dreptului de liberă circulație și de ședere. Genul este, la fel ca prenumele, un element fundamental al identității persoanei. Divergența dintre identități care rezultă dintr-un asemenea refuz de recunoaștere creează dificultăți în dovedirea identității în viața de zi cu zi, precum și inconveniente majore de ordin profesional, administrativ și privat”, precizează comunicatul Curții de Justiție a UE.
„Dacă ești o persoană trans care și-a schimbat actele în altă țară din UE, autoritățile românești sunt obligate să transcrie automat aceste acte, fără proceduri adiționale. Până acum, ca persoană trans din România, care reușa să-și schimbe actele în alt stat UE, erai obligat să iei de la capăt procesul de recunoaștere juridică a genului în țară. Adică, să mergi în instanță, trecând printr-un proces lung, costisitor și umilitor”, mai precizează ACCEPT.
În Europa există zeci de mii de persoane aflate în situații similare, ale căror drepturi și libertăți sunt puse sub semnul întrebării de refuzul unor state membre de a echivala actele de identitate emise deja de alte state membre. De asemenea, hotărârea favorabilă confirmă faptul că drepturile obținute legal într-un stat membru trebuie să rămână valabile pe tot teritoriul UE. Importanța deciziei la nivel european se reflectă și în decizia CJUE de a judeca această cauză la Marea Cameră, acolo unde doar 10% dintre cazurile înaintate curții ajung să fie discutate.
„Sunt încântat de hotărâre, deoarece Curtea a preluat toate argumentele noastre. Acest succes confirmă un angajament continuu față de drepturile cetățenilor UE, inclusiv ale cetățenilor trans, care vor putea acum să obțină recunoașterea identității lor în întreaga UE printr-un proces simplu. Am așteptat atât de mulți ani pentru asta și sunt mândru că acest caz a deschis calea pentru ca mulți alții să se bucure de drepturile lor în UE fără discriminare. Abia aștept să primesc documentele mele românești actualizate. Sunt recunoscător tuturor celor care mi-au susținut cazul, ACCEPT, doamnei Ionescu și numeroaselor organizații și persoane care mi-au fost alături.”, a declarat Arian, potrivit sursei citate.
Povestea lui Arian
Arian s-a născut în România, dar în 2008 s-a mutat împreună cu părinții săi în Marea Britanie, unde și-a obținut cetățenia britanică. Procesul său de recunoaștere legală a identității de gen a început în 2016, și s-a încheiat cu succes în 2020, când Marea Britanie era încă tratată ca stat membru UE.
În 2021, Arian a solicitat echivalarea documentelor de identitate britanice în România, dar s-a lovit de refuzul autorităților române de a respecta principiul cooperării loiale și al recunoașterii mutuale între statele membre. I-a fost solicitată începerea unei noi proceduri juridice în România, în ciuda faptului că trecuse deja printr-un proces îndelungat și costisitor și primise o soluție favorabilă în Marea Britanie. În urma refuzului primit din partea autorităților, Arian a depus o acțiune în fața instanței din România împotriva Direcției Evidența Persoanelor Cluj, serviciul Stare civilă, împotriva Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (D.E.P.A.B.D.) și împotriva Municipiului Cluj, reprezentat de Primarul Emil Boc.
În soluționarea acestui caz fără precedent este necesară interpretarea legislației UE, în special a legilor care vizează libera circulație a cetățenilor europeni, drept care judecătorul român a decis să sesizeze cauza Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru o hotărâre preliminară. După audierea părților, atât în scris, cât și verbal, Curtea de Justiție va pronunța o hotărâre care va fi obligatorie pentru instanțele române și pe întreg teritoriul UE.
3% din populația adultă a României e transgender
Un studiu realizat de Ipsos în vara anului 2023 estimează că persoanele transgender reprezintă un procent de 3% din populația adultă a României, conform comunicatului asociației ACCEPT.
Aproximativ 100 de persoane au reușit să își modifice actele de identitate în instanță până în prezent. „Numărul redus al persoanelor care parcurg cu succes toți pașii legali pentru schimbarea prenumelui și sexului în actele de stare civilă este influențat de lipsa de accesibilitate a acestei proceduri. Întreg procesul este unul costisitor și umilitor pentru persoanele transgender, care în majoritatea covârșitoare a cazurilor ajung să trăiască cu un set de acte care nu le reprezintă identitatea”, mai arată sursa menționată..
Hotărârea CEDO pronunțată în 2021 în cazul X și Y împotriva României a concluzionat deja că persoanele transgender din România nu au la dispoziție o procedură clară și eficientă pentru modificarea genului în actele de naștere, ceea ce constituie o violare a articolului 8 din Convenția europeană a drepturilor omului.
De asemenea, CEDO a constatat că obligarea persoanelor transgender din România la realizarea unor intervenții chirurgicale ca pas obligatoriu înainte de modificarea indicatorilor de gen din actele de stare civilă (prenumele, sexul și prima cifră a codului numeric personal) încalcă viața privată și autonomia personală.
În ciuda obligației de a adopta o procedură clară și accesibilă, România continuă să-i supună pe cetățenii care solicită recunoașterea juridică a genului în actele de stare civilă unui proces umilitor, care durează mult, îi supune arbitrariului și le încalcă viața privată, implicând documente medicale, martori sau expertize medico-legale.
Editor : Ana Petrescu
