CTP la Digi24: În această finală, „spiritul Nadal” a trăit în Simona
Jurnalistul și scriitorul Cristian Tudor Popescu a vorbit la Digi24 despre victoria legendară a Simonei Halep din finala de Roland Garros. Încă emoționat după meciul trăit la intensitate maximă, jurnalistul a explicat ce lucruri i-au adus Simonei primul titlu de grand slam.
Cristian Tudor Popescu: Știți ce rugaminte am? Nu mă mai prea duce capul. Puneți-mi niște întrebări mai punctuale și mai simple.
Roxana Lăzărescu, prezentator Digi24: Cum a fost revenirea, când a fost declicul?
Cristian Tudor Popescu: A fost un prim set foarte greu. Simona nu a revenit. A fost egală cu sine. Poate cu un mic plus în partea finală a setului 2. Dar în rest, Simona a jucat la fel. De dincolo, lucruile au venit diferit.
În primul set, Sloane Stephens a facut un tenis dureros pentru mine, incredibil. A lovit cu o ușurință formidabilă din pricina brațelor ei foarte puternice, comparabile cu ale Serenei Williams. I se și spune „mica Serenă”. A reușit să lovească din poziții din care nu era așezată cu corpul. Să trimită niște torpile de o viteză și de o adâncime inspăimântătoare și, în același timp, să recupereze niste mingi. Mă așteptam la niște lovituri foarte dure de atac din partea lui Stephens, dar m-a suprins dureros capciatatea ei defensivă, făcând foarte grea sarcina Simonei.
Mă uitam tot timpul la Simona să văd cum arată pe teren. A jucat la fel. A spus că vrea să dea totul, să nu aibă regret.
A păstrat aceeași atitudine ofensivă. Nu a făcut pasul înapoi sub loviturile de baros ale amricancei. Nu s-a dus în defensivă. Când cineva se năpustește asupra ta cu asemenea lovitură, instinctul îți spune să intri în defensivă. Nu. Simona a jucat la fel, și în primul set și în al doilea și în al treilea. Până la urmă, zidul Stephens s-a spart. Asta am așteptat.
Zic, nu se poate ca zona în care se afla Stephens de a trimite atâtea mingii tari să nu se crape dacă Simona rămâne tare în cuget și nu cedează. Asta s-a întâmplat.
A fost o victorie a caracterului Simonei, a inimii ei, în fața unei jucatoare foarte valoroasă și cu un tenis superb. Stephens e o jucătoare de mare caracter. Ați văzut-o la 5-0 cum a luptat pentru fiecare minge, până la ultima minge, făcând din acest meci unul dintre cele mai frumoase din istoria Roland Garros.
Roxana Lăzărescu: Ce urmează?
Cristian Tudor Popescu: Îmi închipui că urmează și alte titluri de grand slam după această descătușare a Simonei. Ea poate să spună acum, „știu cum se câștigă un grand slam”.
O văd pe Simona în multe finale grand slam și alte turnee. Așa cum arată Simona acum, poate să cunoască o perioadă de 1 an 2, poate chiar mai mult de dominație autoritară în tenisul mondial, după cum spunea și Mats Wilander. Adică de a fi cea mai bună jucătoare din lume, nu doar nr 1 din lume, ci cu adevărat cea mai bună jucătoare din lume, așa cum au fost puține de-a lungul istoriei.
Roxana Lăzărescu: Multe voci au spus că nu are mentalul necesar să ajungă unde e azi. Se încheie această epoca a contestațiilor?
Cristian Tudor Popescu: Unele dintre reproșuri au fost justificate în legătură cu mentalul Simonei. Ea a înțeles cel mai bine acest lucruu. De aceea a lucrat la ea însăși să își schimbe aceste trăsături de caracter. Dorința de a nu greși, mai degrabă decât de a câștiga.
Simona a învățat să greșească. A învățat cât adevăr e în zicala „cine nu riscă, nu câștigă”. A învăța să joace integrând greșeala. Până acum, greșeala nu face parte din joc la Simona. Asta o costă alte puncte pierdute și uneori meciuri întregi. Ea dispărea de pe teren pentru că nu putea să trăiască cu greșelile, să le uite repede și să spună că în meci contează câte puncte ai câștigat... Aceasta a fost schimbarea fundamentală care e ireversibilă. Nu o vom mai revedea pe acea Simona cu frica de a greși.
Roxana Lăzărescu: O doare înfrângerea atât de mult încât să nu mai permită eșecuri?
Cristian Tudor Popescu: Nu acesta e mecanismul. A durut-o înfrângerea de anul trecut de la Roland Garros. A obsedat-o.
I-am trimis atunci un mesaj Simonei și îi spuneam că o să uite în trei zile asta. După trei săptămâni mi-a răspuns că nu a uitat deloc. A durut-o și a suferit.
Nu de asta va face mare performanță, ci pentru că unde s-a dus ea după semifinala cu Muguruza? În loja lui Țiriac să se uite la Nadal.
Nu avea unde să se ducă să o vada pe Serena Wiliams. S-a dus să vadă echivalentul masculin al Serenei Wiliams. Nadal nu a făcut cadou nicio minge în toată viața lui în tenis. Acest om e jucătorul care joacă fiecare punct ca și cum ar fi minge de meci. Joacă la fel dacă e 6-0 pentru el sau 0-6. E cufundat total în tenis. De aceea s-a dus acolo. O inspira Nadal.
Ați văzut-o că nu a făcut niciun cadou. A luptat pentru fiecare punct, ca Nadal spre mingi, pe care toți le consideră pierdute și ea le-a recuperat, și asta contează enorm în tenis. Măcar a atins-o cu rama. Nu a reușit să o trimită peste plasă, dar măcar a atins-o.
Acesta e „spiritul Nadal” care a trăit în Simona în această finală.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
