Atolii din întreaga lume situați foarte aproape de nivelul oceanelor ar putea dispărea complet sub ape în doar câteva decenii, avertizează într-un studiu Institutul Deltares.
Sute de mii de persoane vor fi forțate să își abandoneze casele în următoarele decenii, pe măsură ce apele cresc și tind să înghită atolii din oceanele și mările lumii.
Potivit noului studiu, o serie de mici insule Oceanul Pacific și din Oceanul Indian vor trece printr-o criză a refugiaților într-un interval de timp mai apropiat decât cel preconizat în alte cercetări științifice axate pe această problemă, transmite The Guardian.
Studiile anterioare au vizat doar o predictibilitate bazată pe fluctuațiile nivelului mărilor și oceanelor, în timp ce acest nou studiu pune sub lupă un aspect ignorat până acum: impactul inundațiilor asupra surselor de apă potabilă.
Apa oceanică este sărată, iar inundațiile vor contamina toate sursele subterane de apă potabilă ale acestor atoli, făcând micile fâșii insulare nelocuibile până în 2030, cel târziu în 2060, subliniază Curt Storlazzi, geolog în cadrul USGS (US Geological Survey) și autorul al studiului.
Sursa primară de apă potabilă în acești atoli este cea furnizată de ploile care se strecoară în subterane și creează depozite de apă pe un strat aflat deasupra fluxului de apă sărată.
Cei circa 500.000 de locuitori de pe acești atoli vor fi doar o mică parte din valurile de migrație climatică care se anunță în viitorul apropiat, spune Dina Ionesco, oficial din cadrul Organizației Internaționale pentru Migrație. „Milioane de oameni vor fi expuși riscului de căldură extremă, lipsei extreme a apei, inundațiilor, precum și creșterii nivelului mării. Vorbim despre ceva care va juca un rol major în următorii ani în privința relocării de populații”, atrage atenția Ionesco.
CITIȚI ȘI: Domul Runit, craterul radioactiv care ar putea contamina Oceanul Pacific. „Toți îi spunem Bomba!”
Unul dintre atolii amenințați este Republica insulară Kiribati.
Republica Kiribati este cel mai mare stat din Oceania, din punct de vedere al întinderii. Ocupă o suprafață de 5 milioane de kilometri pătrați acoperită de Oceanul Pacific. Însă aria uscatului reprezintă numai un mic fragment, fiind alcătuită dintr-o salbă de 33 de atoli de corali. Pe aceste fărâme insulare trăiesc circa 100.000 de oameni.
„Ca să putem locui în continuare pe aceste insule, va trebui să ridicăm nivelul uscatului”, declara luna trecută fostul președinte al Republicii Kiribati, Anote Tong, nominalizat în 2015 la Premiul Nobel pentru Pace.
Pe durata mandatelor sale, Tong a determinat guvernanții să cumpere câteva mii de hectare în Republica Insulelor Fiji, în cazul în care vor fi nevoiți să se confrunte cu relocarea populației.
Alte insule care ar putea fi înghițite de ape sunt Insulele Caroline (aparțin Statelor Federate ale Microneziei), Insulele Cook (țară insulară, o republică parlamentară asociată, ca stat liber, cu Noua Zeelandă), Insulele Gilbert (fac parte din Republica Kiribati), Insulele Line (fac parte din Republica Kiribati), Insulele Spratly (insule coraline situate în Marea Chinei de Sud, fiind revendicate de China, Filipine, Taiwan și Vietnam), Insulele Maldive (țară insulară din Marea Laccadivelor), Insulele Seychelles (țară insulară formată din 115 insule din Oceanul Indian) sau Insulele Hawaii (Oceanul Pacific).