Pearl Harbor-ul Chinei: Beijingul a transformat o insulă cât Taiwanul într-o fortăreață militară de 50 de miliarde de dolari
China a transformat în ultimele decenii insula Hainan, poreclită „Hawaii-ul chinezesc”, într-o uriașă fortăreață cu instalații militare de peste 50 de miliarde de dolari. Insula asemănătoare ca mărime cu Taiwanul a devenit una dintre cele mai militarizate regiuni din China și punctul de lansare a incursiunilor agresive ale armatei chineze în apele contestate din Marea Chinei de Sud, scrie The Washington Post.
Hainan, o insulă plină de palmieri aflată în apele tropicale din Marea Chinei de Sud, la est de Vietnam, este o destinație turistică populară cu plaje fine, sate liniștite de munte și stațiuni de vis.
Dar, la doar 150 de metri de una dintre cele mai mari complexe turistice de pe insulă se află noua Bază Navală Longpo (Yulin-Est), care adăpostește distrugătoare și submarine cu focoase nucleare.
China a cheltuit zeci de miliarde de dolari ca să transforme terenurile agricole și porturile comerciale din Hainan în complexe militare cu care Beijingul își poate proiecta puterea militară asupra miilor de kilometri pătrați de ocean pe care și-i revendică.
Există mai multe motive pentru care Beijingul și-a dezvoltat atât de mult capacitățile militare în Hainan – dorința de a-și proiecta puterea militară pe tot globul, protecția căilor navigabile care alimentează economia Chinei, exploatarea resurselor naturale și abilitatea de a învinge SUA și aliații lor, dacă încearcă să oprească un atac al Chinei asupra Taiwanului.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
În ultimele două decenii, armata chineză și-a triplat valoarea infrastructurii sale militare din Hainan și recifurile pe care le-a ocupat în Marea Chinei de Sud, potrivit unei analize Long Term Strategy Group (LTSG) comandate de Departamentul de Apărare al SUA.
În total, valoarea infrastructurii militare a Chinei în regiune a depășit 50 de miliarde de dolari, începând din 2022, potrivit cercetătorilor – o sumă mai mare decât valoarea tuturor instalațiilor militare americane din Hawaii.
Baza Navală Yulin din Hainan are o valoare de peste 18 miliarde de dolari și se ridică la nivelul uneia dintre cele mai importante instalații militare ale armatei americane din Oceanul Pacific: Complexul militar format din Baza Aeriană Hickam și Baza Navală Pearl Harbor.
Dacă acest trend continuă, aparatul de sprijin militar de care armata chineză dispune în Hainan ar putea neutraliza avantajul pe care armata americană îl are în fața Chinei într-un eventual conflict direct.
„Nu există nicio îndoială că creșterea capacității [militare] în Marea Chinei de Sud reprezintă o amenințare pentru interesele Statelor Unite”, a spus și amiralul Samuel Paparo, șeful Comandamentului Indo-Pacific al armatei americane.
Oficialii militari americani de rang înalt nu cred că liderul chinez Xi Jinping este pregătit să lanseze un atac care ar atrage în luptă forțele americane, dar asta nu înseamnă că acea zi nu va veni niciodată.
„China lucrează din greu să își creeze superiorități acolo pe care nimeni altcineva nu le poate egala”, a spus și contraamiralul Michael Studeman, fost comandant al agenției de informații militare a marinei SUA.
„Și-au creat abilitatea de a-și proiecta puterea cu mai multe tipuri de capacități – aeriene, rachete, miliții, nave, submarine. Și noi trebuie să ne consolidăm capacitatea și postura militară împreună cu aliații ca să amânăm un atac al Chinei.”
Baza navală Yulin reprezintă epicentrul prezenței navale a Chinei în Marea Chinei de Sud și dispune de cele mai scumpe elemente de infrastructură militară din regiune: un chei și un doc uscat pentru portavioane – împreună, au costat aproximativ 2,5 miliarde de dolari.
În această bază navală se află și singura bază pentru submarine înarmate cu rachete balistice. La sud de un complex cu șase cheiuri se găsește și o peșteră uriașă săpată într-un versant special construită pentru a adăposti și ascunde submarinele de sateliții de spionaj.
Și mai la sud se află o instalație militară de demagnetizare unde navele chineze sunt modificate pentru a fi și mai greu de detectat de avioanele anti-submarine și pentru a le proteja de mine.
În nord-vestul insulei Hainan, chinezii au construit baza Wenchang de lansare a navelor spațiale, pe care China a poreclit-o „portalul spre spațiu din secolul XXI”.
Armata lui Xi lansează sateliți din Wenchang pentru comunicații și misiuni de recunoaștere și supraveghere. Wenchang este singurul port spațial al Chinei construit pe coastă – celelalte trei sunt construite în zone izolate din Mongolia Interioară și provincia Shanxi.
China plănuiește să trimită astronauți pe Lună din Wenchang până în 2030.
Tot în Hainan se află și o bază a Forțelor de Rachete ale armatei chineze – una din cele 40 pe care China le-a construit prin toată țara. Baza este dotată cu rachete balistice anti-navă DF-21D, poreclite „ucigașe de portavioane”, care pot fi lansate împotriva unor ținte aflate la 1.500 de kilometri depărtare.
„Este un set extins de infrastructură care acoperă fiecare domeniu de conflict pe, deasupra și pe sub Marea Chinei de Sud”, a explicat Thomas Shugart, cercetător de la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană și fost ofițer de submarin în marina americană. „Iar toate acestea vor fi foarte greu de neutralizat, mai ales în timpul unui conflict major pentru Strâmtoarea Taiwan.”
Cea mai mare parte din importurile de combustibil și alte resurse de care China are nevoie vine din Orientul Mijlociu și Africa traversând apele din Marea Chinei de Sud și Marea Chinei de Est – precum și 80% din comerțul pe mare al Chinei.
„Dacă izbucnește un conflict acolo, până la 30% din comerțul cu petrol al lumii ar fi afectat”, a spus Lincoln Pratson, cercetător de la Universitatea Duke.
În ultimul deceniu, China a construit masiv instalații militare în Marea Chinei de Sud, de la insulele Paracel și până la Spratly, inclusiv prin transformarea unor atoli nelocuiți din mijlocul mării în fortărețe plutitoare uriașe.
Editor : Raul Nețoiu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
