SUA, la un pas de a refinanța masiv căutarea de viață extraterestră. Ce este proiectul SETI

Camera Reprezentanților din Congresul SUA a aprobat, cu discreție, un buget de 10 milioane de dolari pentru a finanța căutarea de viață extraterestră, scrie The Atlantic.

Dacă proiectul de lege va primi undă verde, banii vor ajunge, pentru următorii doi ani, în conturile SETI (Search for Extraterrestrial Life Institute), care în 1992 a fost nevoit să își sisteze activitate de cercetare a semnalelor radio din spațiul cosmic, din cauza stopării fondurilor.

Așadar, după o pauză de 26 de ani SETI ar putea fi reșapat.

Fosta directoare a biroului de cercetare din cadrul SETI, Jill Tarter, speră că această infuzie financiară aprobată de Congresul american va permite echiparea cu o tehnologie mult mai bună a acestui program guvernamental.

Aceste milioane de dolari „ar putea asigura construirea unor instrumente speciale de cercetare” a spațiului cosmic, a declarat Jill Tarter.

După ce fondurile guvernamentale au fost oprite, detectarea de biosemnale și căutarea de viață microbiană au fost preluate de cercetătorii NASA, iar oamenii de știință din cadrul SETI au trebuit să apeleze la donatori privați pentru a-și putea continua proiectele, un efort de multe ori sortit eșecului.

Proiectul de lege care prevede alocarea de fonduri federale trebuie acum să treacă de votul senatorilor americani.

Cu această lege pe masa parlamentarilor, Jill Tarter spune că este determinată să facă tot ce îi stă în putință pentru a obține nu doar un suport consistent din partea factorilor decizionali federali, ci și din mediul privat.

SETI are nevoie de linii duble de finanțare, atât prin capital federal, cât și din sursele investitorilor americani din domeniul aerospațial, a mai precizat fosta șefă a biroului de cercetare.

În luna decembrie 2017, a ieșit la iveală că Pentagonul a desfășurat, timp de mai mulți ani, un program secret, bugetat cu milioane de dolari, care trebuia să investigheze obiectele zburătoare neidentificate.

Despre acest program, care a funcționat între 2007 și 2012, știau foarte puțini oficiali. Documente obținute de The New York Times din cadrul operațiunilor desfășurate prin acest program descriu aeronave și obiecte zburătoare ciudate, care se deplasau cu viteză. Numai că oamenii de știință sunt sceptici și spun că întâmplările care nu se pot explica nu constituie neapărat o dovadă a vieții extraterestre. 

Programul „de identificare a amenințărilor aerospațiale avansate”, așa cum era denumit, a fost ideea lui Harry Reid, care a fost în perioada respectivă liderul majorității democrate din Senatul american. „Nu sunt stânjenit sau rușinat și nici nu regret că am făcut asta. Am făcut ceva ce nimeni nu mai făcuse înainte”, a declarat fostul senator pentru The New York Times.

Autoritățile americane au cheltuit mai mult de 20 de milioane de dolari pe acest program înainte de a fi nevoite să-l închidă, atunci când a apărut necesitatea de a face economii. Dar cu toate că finanțarea a fost tăiată în 2012, oficialii ar fi continuat să investigheze relatările despre fenomene aeriene neobișnuite și despre obiecte suspecte.

Noua descoperire care întărește teoria vieții extraterestre

O descoperire despre originile oceanelor de pe Terra sporeşte plauzibilitatea teoriei potrivit căreia ar exista viaţă dincolo de sistemul nostru solar.

O echipă de oameni de ştiinţă din Marea Britanie a demonstrat, în luna martie a acestui an, că apa lichidă era prezentă pe suprafaţa Pământului înainte de „impactul gigantic'' cu efect la nivel planetar care a condus la apariţia Lunii.

Anterior se credea că cea mai mare parte a apei oceanelor a apărut pe Pământ în urma „bombardamentelor'' asteroizilor şi cometelor.

Faptul că apa lichidă poate supravieţui impacturilor catastrofice cu unele corpuri cereşti de dimensiuni planetare înseamnă că aceasta ar trebui să se găsească din abundenţă în alte sisteme solare, susţin experţii. Iar prezenţa apei lichide de suprafaţă sub forma lacurilor şi a oceanelor creşte în mod semnificativ şansele găsirii unor forme de viaţă.

„Deoarece apa reprezintă un ingredient vital pentru viaţă, o considerăm în mod îndreptăţit preţioasă. Cercetarea noastră demonstrează că apa este de asemenea extrem de rezistentă şi poate supravieţui unui eveniment atât de catastrofal precum ciocnirea a două planete'', a declarat dr. Richard Greenwood, cercetător în cadrul Open University.

Oamenii de ştiinţă au comparat compoziţia oxigenului din rocile lunare aduse pe Terra de astronauţii misiunii Apollo cu cea a rocilor vulcanice prelevate din planşeul oceanic. Între rocile lunare şi cele terestre a fost detectată doar o mică diferenţă, iar dacă cea mai mare parte a apei de pe Pământ s-a produs după„impactul gigantic'', rocile ar fi trebuit să aibă compoziţii de oxigen în mod clar diferite, se arată în studiu.

Concluziile cercetării, prezentate în jurnalul Science Advances, sugerează că apa lichidă trebuie să fi existat pe Terra înainte de coliziunea cu un corp ceresc, Theia, de talia planetei Marte, eveniment care ar fi dus la formarea Lunii.

Acest impact de dimensiuni colosale ar fi avut loc la circa 100 de milioane de ani după naşterea sistemului solar dintr-un nor molecular compus din praf şi gaz.

Oamenii de ştiinţă admit că multe exoplanete din alte sisteme stelare au trecut prin coliziuni de energie ridicată similare la începutul evoluţiei lor. „Dacă aşa au stat lucrurile în ceea ce priveşte Pământul şi Luna, trebuie să fi fost la fel şi în cazul planetelor de dincolo de sistemul nostru solar. Exoplanetele care au la suprafaţa lor apă ar putea fi mult mai numeroase decât s-a crezut anterior. Şi acolo unde este apă, poate fi şi viaţă'', a concluzionat dr. Greenwood.