Oamenii de știință au descoperit urmele unui ghețar modern pe Marte care ar putea susține viitoarele misiuni umane
Rămășițele unui ghețar modern au fost găsite aproape de ecuatorul planetei Marte, sugerând că gheața ar putea încă exista la mici adâncimi în acea zonă. Dacă este confirmată, o astfel de descoperire ar putea avea implicații semnificative pentru viitoarea explorare a Planetei Roșii de către omenire, scrie site-ul Space.com.
Folosind datele Experimentului Științific de Imagistică la Înaltă Rezoluție (HiRISE) de pe nava NASA Mars Reconnaissance Orbiter (MRO), cercetătorii de la Institutul SETI și de la Institutul Marte au detectat depuneri cu tonuri de culoare deschise pe suprafața marțiană. Aceste caracteristici sunt formate din săruri de sulf deschise la culoare, crevase și benzi de morene, care sunt semne ale unui „ghețar relict”.
Acest ghețar relict se află aproape de ecuatorul planetei și are o lungime estimată de 6 kilometri și o lățime de până la 4 kilometri, cu o altitudine de până la 1,7 kilometri, potrivit unui comunicat al Institutului SETI.
„Ceea ce am găsit nu este gheață, ci un depozit de sare cu caracteristicile morfologice detaliate ale unui ghețar”, a spun în comunicat Pascal Lee, autorul coordonator al studiului și om de știință planetară din cadrul SETI și al Institutului Marte. „Ce credem că s-a întâmplat aici este că sarea s-a format peste ghețar păstrând forma gheții de dedesubt, până la detalii precum crevasele și benzile de morene”.
Prezența unui astfel de ghețar sugerează că ar fi existat gheață la suprafața apei pe Marte mai recent decât se credea anterior, ceea ce are implicații pentru înțelegerea noastră despre cât de locuibilă este Planeta Roșie dar și pentru viitoarele misiuni de explorare.
„Aceasta regiune de pe Marte are o istorie a activității vulcanice. Iar acolo unde o parte din materia vulcanică a intrat în contact cu gheața, reacții chimice ar fi avut loc la granița dintre cele două pentru a forma un strat întărit de săruri de sulf”, a spus în comunicat Sourabh Shubham, autor al studiului și absolvent al Departamentului de Geologie de la Universitatea Maryland. „Aceasta este cea mai probabilă explicație a sulfaților hidratați și hidroxilați pe care îi observăm în această depunere deschisă la culoare”.
Depunerile observate sunt alcătuite din sărurile de sulf care se formează atunci când materialele piroclastice proaspăt erupte – cenușa vulcanică, piatra ponce și lava fierbinte – vin în contact cu gheața. Pe măsură ce aceste depuneri se adună, ele formează o crustă de sare. În timp, eroziunea expune depunerile de sare, alături de crevasele și benzile de morene, care sunt specifice ghețarilor.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Ghețarii deseori au caracteristici distincte, inclusiv crevase cu suprafețe marginale, întinse și în X și 0, precum și benzi de morene împinse cu foliație”, a spus în comunicat John Schutt, autor al studiului și geolog în Institutul Marte. „Vedem caracteristici analoge în această depunere deschisă la culoare în formă, locație și mărime. Este foarte interesant”.
Cercetarea anterioară arăta activitate glaciară aproape de ecuatorul planetei Marte care a avut loc în trecutul mai îndepărtat, în vreme ce activitatea glaciară mai recentă a fost observată până acum doar la latitudini mai mari. Observațiile recente HiRISE sugerează că aceste depuneri deschise la culoare, de la altitudini mai joase, sunt tinere din punct de vedere geologic, potrivit comunicatului.
„Un ghețar relict relativ tânăr în această locație ne spune că Marte a avut gheață de suprafață în vremuri recente, chiar aproape de ecuator, ceea ce reprezintă o noutate”, a spus Lee în comunicat.
Deși gheața nu este stabilă la suprafața planetei Marte aproape de ecuator la acele înălțimi, este posibil ca o parte din gheața ghețarului să se fi păstrat sub sărurile de sulf. Este nevoie de cercetare suplimentară pentru a confirma acestea, însă dacă gheața este de fapt prezentă în această regiune ecuatorială, există posibilitatea să poată fi extrasă ca resursă pentru viitoare misiuni.
„Dorința de a amartiza într-o locație unde oamenii ar putea să extragă gheața din pământ a împins organizatorii misiunilor să ia în considerare locații la latitudini mai mari. Însă aceste medii din urmă sunt în mod obișnuit mai reci și reprezintă o provocare mai mare pentru oameni și roboți. Dacă ar exista locații ecuatoriale acolo unde se găsește gheața la adâncimi mai mici, atunci am avea ce e mai bun din ambele medii: condiții mai călduroase pentru explorarea umană în același timp cu accesul la apa înghețată”, a spus Lee în comunicat. „Acum trebuie să determinăm dacă există gheață și câtă ar fi de fapt în acest ghețar relict și dacă alte depuneri deschise la culoare au, sau au avut, substraturi bogate în gheață”.
Editor : A.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
