Oamenii de știință au „comis”, din greșeală, o posibilă revoluție la nivel ecologic

Oamenii de știință au perfecționat accidental larva care se hrănește cu plastic, descoperită în 2016 la un depozit de deșeuri din Japonia, diversificându-i acum „meniul” de materiale plastice pe care le poate devora.

O echipă de cercetători britanici au realizat mai multe studii în cadrul cărora au analizat structura larvei de Galleria mellonella – o specie de molie larg răspândită - pentru a observa felul în care aceasta a evoluat. Numai că unul dintre experimente a luat însă o altă turnură, scrie The Gurdian.

Modificând din greșeală enizma acestei larve, oamenii de știință au extins, practic, paleta  de deșeuri de plastice pe care Galleria mellonella o poate consuma – de la pungi, la PET-uri.

„Am fost puțin șocați când am remarcat că am îmbunătățit enzima”, a explicat prof. John McGeehan, de la Universitatea din Portsmouth din Regatul Unit.

„Este minunat și o descoperire cu adevărat importantă”, a subliniat cercetătorul britanic.

Enzima-mutant obținută are nevoie de câteva zile pentru a începe să devoreze plasticul, iar oamenii de știință speră că rezultatele lor vor putea fi puse în practică într-un proces viabil la scară industrială.

De asemenea, cercetătorii vor să modifice această nouă enzimă, astfel încât, extrasă din larvele de Galleria mellonella, să poată fi folosită „pentru a descompune plasticul în componentele sale originale, ca apoi să îl putem recicla și să obținem din nou plastic”. Acest lucru înseamnă că „nu va mai trebui să forăm atât de mult după petrol și, fundamental, vom reduce cantiatea de plastic în mediul înconjurător”, a adăugat McGeehan.

Deşeurile din plastic reprezintă o problemă ecologică mondială, mai ales polietilena, deosebit de rezistentă şi care este dificil de degradat pe cale naturală.

În fiecare an, circa 80 de milioane de tone de polietilenă sunt produse în lume.

Această larvă, crescută în scopuri comericale, în număr mare, pentru a servi ca momeală de pescuit, este în starea sa naturală un parazit al stupilor, infiltrându-se în ceara de albine, peste tot în Europa.

Polietilena este utilizată mai ales la fabricarea ambalajelor şi reprezintă 40% din cererea totală de produse plastice din Europa, din care 38 de procente se regăsesc în deşeuri.

În fiecare an, 1.000 de miliarde de pungi din plastic sunt utilizate pe plan mondial şi fiecare persoană foloseşte în medie peste 230 de pungi de plastic, contribuind la acumularea unei cantităţi de 100.000 de tone de deşeuri.

În prezent, procesul de degradare chimică a acestor deşeuri plastice prin intermediul unor produse foarte corozive, precum acidul azotic, poate să dureze mai multe luni.

Abandonate în natură, este nevoie de aproximativ un secol pentru ca aceste pungi din plastic să se descompună complet. În cazul celor mai rezistente materii plastice, acest proces poate să dureze până la 400 de ani.

Aproximativ 8 milioane de tone de plastic sunt deversate în fiecare an în mările şi oceanele de pe Terra, potrivit unui studiu publicat în 2015 de revista americană Science.

Oamenii de ştiinţă estimează că în oceanele terestre ar putea exista în acest moment aproximativ 110 milioane de tone de deşeuri din plastic. Acele mici fragmente din plastic pot fi înghiţite de peşti şi alte specii marine.