Oamenii de știință au dezvoltat o sursă de energie care ar putea permite astronauților să trăiască pe Lună pentru perioade lungi de timp, relatează BBC.
Programul Artemis al NASA are ca scop stabilirea unui avanpost pe Lună până în jurul anului 2030.
Universitatea din Bangor, Țara Galilor, a proiectat celule de combustie nucleară, de dimensiunea semințelor de mac, pentru a produce energia necesară pentru a susține viața pe lună.
Profesorul Simon Middleburgh a spus că munca a fost o provocare, „dar a fost distractivă”.
Luna, care este considerată o escală în drumul spre Marte, conține o mulțime de resurse valoroase necesare pentru tehnologia modernă.
Echipa de cercetare de la Bangor, care este lider mondial în materie de combustibili, lucrează cu parteneri precum Rolls Royce, Agenția Spațială din Marea Britanie, NASA și Laboratorul Național Los Alamos din SUA.
Middleburgh a spus că echipa speră să testeze complet combustibilul nuclear „în următoarele câteva luni”.
În anumite părți ale Lunii, temperaturile scad până la minime de -248C, deoarece nu are atmosferă care să încălzească suprafața.
Universitatea din Bangor este un jucător important în încercarea de a genera un alt mod de a produce energie și căldură pentru a susține viața pe Lună.
Cercetătorii tocmai au trimis mica celulă nucleară de combustibil, cunoscută sub numele de Trisofuel, partenerilor lor pentru testare.
Această celulă Trisofuel ar putea fi folosită pentru a alimenta un microgenerator nuclear, creat de Rolls Royce.
Generatorul este un dispozitiv portabil, de dimensiunea unei mașini mici și „ceva ce se poate atașa pe o rachetă”, a spus profesorul Middleburgh.
Acesta va fi acum testat pe deplin și supus unor forțe similare cu cele din spațiu, pentru a putea ajunge pe o bază lunară în 2030.
„Le poți lansa în spațiu, cu toate forțele... și vor funcționa în continuare destul de sigur când vor fi puse pe Lună”, a explicat profesorul.
La sfârșitul lunii august, India a reușit o aselenizare istorică lângă polul sudic al Lunii, cu sonda sa robotică Chandrayaan-3.
Unul dintre obiectivele majore ale misiunii este să caute gheață pe bază de apă care, spun oamenii de știință, ar putea sprijini locuirea oamenilor pe Lună în viitor.
Universitatea din Bangor speră că microgeneratoarele ar putea fi folosite și pe Pământ, cum ar fi în zonele de dezastre, în care electricitatea a fost întreruptă.
Echipa de la Bangor lucrează, de asemenea, la un sistem nuclear care să alimenteze rachete spațiale. Proiectul este condus de doctorul Phylis Makurunje.
„Este foarte puternic - dă tracțiune foarte mare rachetei. Acest lucru este foarte important pentru că permite rachetelor să ajungă pe cele mai îndepărtate planete, a explicat ea.
Makurunje a adăugat că noua tehnologie ar putea reduce aproape la jumătate timpul necesar pentru a ajunge pe Marte.
„Cu propulsia termică nucleară ar însemna un drum de patru până la șase luni până pe Marte. Durata actuală este de peste nouă”, a spus ea.
Editor : M.B.
