S.O.S.: Ultimul bastion de natură sălbatică al lumii, amenințat de poluarea cu materiale plastice

Epidemia de deșeuri plastice amenință ultimul bastion de natură sălbatică din lume – Antarctica, arată concluziile unui raport de mediu elaborat de Greenpeace.

Cercetătorii au depistat urme de deșeuri plastice și de substanțe chimice periculoase în zona antarctică, considerată una dintre ultimele mari locuir sălbatice ale lumii, scrie The Guardian.

Timp de trei luni, oamenii de știință au colectat mostre de apă și zăpadă din cele mai îndepărtate colțuri ale Antarcticii. Analizele de laborator le-au confirmat temerile: dovezi de „substanțe chimice periculoase” și de microplastice.

Greenpeace duce o campanie de amploare care are ca obiectiv crearea unui sanctuar oceanic în jurul Antarcticii, pentru a proteja ecosistemul ei fragil de pescuitul industrial și de schimbările climatice.

Poluarea cu materiale plastice „se află acum peste tot în oceanele noastre, de la Antarctica și până în Oceanul Arctic”, a declarat Frida Bengtsson, din cadrul Greenpeace.

La nivel global, China, Indonezia, Filipine, Thailanda şi Vietnam sunt cinci ţări din Asia care aruncă în fiecare an peste 4 milioane de tone de deşeuri plastice în mările lumii, adică jumătate din totalul deşeurilor, potrivit organizaţiei neguvernamentale Ocean Conservancy. Şi dacă nu se face nimic, până în 2025 vor fi 250 milioane de tone de deşeuri plastice acumulate în apele globului, conform cercetătorilor, transmite Agerpres.

„Suntem în plină criză a poluării cu plastic, se vede peste tot, în râurile noastre, în oceanele noastre, peste tot", trage un semnal de alarmă Ahmad Ashov Birry, de la Greenpeace din Indonezia.

China, Indonezia, Filipine, Thailanda şi Vietnam sunt de asemenea printre ţările care au cea mai puternică creştere în Asia, dispunând de o economie bazată amplu pe producţia de materiale plastice, iar în absenţa unui sistem de colectare şi de reciclare performant, deşeurile sunt aruncate în natură. Cei care suportă consecinţele sunt în primul rând oamenii care trăiesc din pescuit şi care văd cum zonele unde au pescuit ani în şir se transformă în gropi de gunoi.

În mangrove, ecosistemul fragil al mlaştinilor maritime tipice regiunilor tropicale este afectat de o mare de deşeuri şi saci de plastic.

Un recent raport al organizaţiei neguvernamentale World Animal Protection subliniază pericolul plaselor de pescuit abandonate în mare, acestea făcând parte din poluanţii plastici.

În Thailanda, o balenă a murit la începutul lunii iunie: veterinarii au găsit peste 80 de pungi de plastic în stomacul său, ultima ilustrare a dramei poluării cu plastic, care nu este decât „partea vizibilă a aisbergului", subliniază John Tanzer de la ONG WWF. „Poluarea oceanelor noastre este atât de mare încât aceasta atinge de acum toate nivelurile ecosistemului, de la cele mai mici creaturi până la balene", deplânge el.

Şi această poluare afectează de asemenea apa dulce, microparticulele din aceste deşeuri de plastic dezintegrându-se de-a lungul anilor şi regăsindu-se în apa pe care milioane de asiatici o beau în fiecare zi. ONG International Union for Conservation of Nature este pe cale să întocmească un studiu mondial despre efectele acestor particule până la consecinţele încă nerecunoscute.

Fie în China, în Indonezia, în Filipine, în Thailanda sau în Vietnam, colectarea deşeurilor este fragmentară: mai puţin de jumătate din deşeuri sunt colectate în mod corespunzător acolo. Într-o societate de consum al „totului din plastic", educaţia cetăţenilor asiatici, care nu au trecut încă la pungile reutilizabile în supermarketul, este una din schimbările-cheie de operat, cu ameliorarea colectării, potrivit experţilor.

A doua economie mondială, China a interzis anul trecut importul de deşeuri plastice, refuzând să fie groapa de gunoi a lumii. Dar imensa majoritate a deşeurilor publice în China rezultă de la propria sa populaţie.