Acolo, reciclarea înseamnă şi 28 de kilograme de resturi electronice pe cap de locuitor. La noi, cel mult un kilogram. Aparent, avem în faţă un sac plin cu resturi nefolositoare. Specialistul vede însă altceva.
„Observăm pe aceste circuite o culoare galbenă strălucitoare și vă spun un secret. Ele conțin o cantitate mare de metale prețioase, aurul, platină sau cupru. Din păcate, nu le putem valorifica în totalitate aici, trebuie să le trimitem în afară la alte fabrici din Europa”, a spus Mihai Roșca, directorul general al unei firme de reciclare.
Statisticile europene arată că din 100 de mii de telefoane mobile pot fi extrase 2,4 kilograme de aur, 25 de argint și aproape 900 de cupru. Pentru România, cifrele sunt de domeniul literaturii ştiinţifico-fantastice. Noi colectăm cel mult un kilogram de componente pe cap de locuitor. De aproape 30 de ori mai puţin decât în Suedia.
Pare paradoxal, dar drumul aurului începe într-un depozit de colectare a deșeurilor. Electronicele sunt aduse aici unde sunt dezmembrate. Plăcile de bază sunt adevărate comori pentru că aici găsești cantități impresionante de aur, argint sau platină. În goana după profit au intrat şi mici întreprinzători care pretind că oricine poate extrage asemenea aur acasă. Ofertele sunt uşor de găsit pe internet.
Experţii ne asigură că eficienţa instalaţiilor artizanale este iluzorie. Activiştii de mediu au înţeles că în România spiritul civic şi ecologia trebuie întâi răsplătite, apoi cultivate cu răbdare.
„Românul reciclează aparatură electronică doar în baza unui interes imediat. I se acordă o reducere la magazin și se duce acolo ca să obțină un avantaj, în loc să-l arunce la gunoi”, a spus Raul Popa, manager de programe Ecoteca.
Conform angajamentelor asumate în Uniunea Europeană, fiecare român ar trebui să colecteze cel puţin patru kilograme de aparatură electronică pe an. Asta ne duce pe ultimul loc în Europa, cu un nivel general de colectare şi reciclare de 1%.