Lucruri de făcut până trece pandemia. Cum să minezi după aur în propria ta casă

În jur de un miliard de oameni de pe întreg cuprinsul planetei se află, în aceste zile, izolaţi în propriile case, conform celor mai recente estimări. O bună parte din omenire experimentează astfel un soi de arest la domiciliu impus de pandemia de coronavirus. Perioada de izolare şi restricţiile de circulaţie pot reprezenta, pe de altă parte, un bun motiv pentru demararea unei curăţenii generale în locuinţă sau pretextul ideal pentru aruncatul vechiturilor de prin casă. În cazul în care încă aveţi reţineri să faceţi asta, ar trebui să ştiţi că e foarte probabil să deţineţi, fără să ştiţi, o veritabilă comoară în propria locuinţă, se arată într-un articol publicat de BBC.

Astfel, diversele aparate electronice vechi pe care cei mai mulţi dintre noi le avem împrăştiate prin toate colţurile casei, pot ascunde metale sau minerale extrem de rare, veritabile resurse naturale fără de care toate beneficiile epocii moderne în care trăim nu ar fi posibile.

Milioane, dacă nu chiar miliarde, de astfel de aparate sau echipamente zac nefolosite în locuinţele noastre, fie că vorbim de telefoane mobile vechi, console de jocuri, aparatură muzicală de pe vremea bunicii sau desktop-uri antice de calculator. Fiecare dintre acestea conţin, însă, în diverse cantităţi, cupru, argint şi chiar aur, precum şi o întreagă gamă de alte elemente rare.

Înainte de a pleca însă în aventura căutării comorilor ascunse în propriul apartament, trebuie să ţineţi cont că, în aceste zile, serviciile de salubritate sau de colectare de deşeuri ar putea fi deja suprasolicitate. Începeţi, mai bine, prin a sorta, mai întâi, lucrurile. De reciclarea propriu-zisă vă puteţi ocupa mai încolo.

Pentru că, odată depăşită criza provocată de noul coronavirus, unii specialişti în colectare şi recliclare consultaţi de BBC, consideră că aceste uriaşe „depozite urbane” de resurse naturale ar putea fi exploatate mult mai eficient şi ieftin, comparativ cu varianta mineritului clasic.

Medaliile de la viitoarele Jocuri Olimpice din Tokyo sunt făcute din metale preţioase provenite din deşeuri electrice

Un bun exemplu îl reprezintă chiar medaliile olimpice care vor fi oferite la Olimpiada din Tokyo, recent amânată, din cauza Covid-19, pentru vara anului 2021.

Conform BBC, în perioada aprilie 2017 - martie 2019, metalele preţioase provenite de la şase milioane de telefoane mobile şi milioane de tone de deşeuri electronice au fost folosite pentru realizarea celor 5.000 de medalii de aur, argint şi bronz care vor fi oferite sportivilor.

Acesta este un exemplu al potenţialului pe care îl prezintă aşa-numitul „minerit urban”, în condiţiile în care mineritul clasic consumă tot mai mult din resursele planetei: industria extractivă este, astfel, responsabilă pentru jumătate din emisiile de carbon, conform unui raport ONU.

Potrivit unor estimări, dacă toţi cei 7,8 miliarde de oameni de pe planetă ar consuma la fel de mult ca cetăţenii Europei, ar fi nevoie de aproape trei planete Pământ pentru a ne oferi tuturor resursele necesare.

În schimb, pentru ca fiecare om de pe planetă să se bucure de un stil de viaţă american, ar fi nevoie de resursele a cinci Pământuri.

La nivel global, se produc anual 6.000 de turnuri Eiffel de deşeuri electrice

Deşeurile electrice şi electronice (DEEE) se pot dovedi o resursă extrem de utilă, în condiţiile în care vechile aparate electrice sau electrocasnice conţin deja aur, argint, paladiu sau cupru - materiale care pot fi oricând folosite pentru producerea de noi echipamente.

„Metalele se pot recicla la infinit, fără să-şi piardă proprietăţile”, a declarat, pentru BBC, reprezentantul unei importante companii europene specializate în reciclarea şi colectarea deşeurilor. „Metalele pot fi extrase, vândute şi reutilizate în noi produse”.

La nivel global, omenirea produce în jur de 50 de milioane de tone de deşeuri electrice şi electronice, echivalentul a 6.000 de turnuri Eiffel. Pe primul loc se află Asia, cu peste 18 milioane de tone de astfel de deşeuri. Europa se situează la acest capitol pe locul doi, cu peste 12 milioane de tone.

În toate aceste milioane de tone de deşeuri zac ascunse circa 330.000 de tone de cupru şi 31 de tone de aur, ceea ce ridică întrebarea dacă nu e mai simplu să le recuperezi direct din deşeurile deja existente, decât să continui să sapi în pământ după ele.

Un exemplu ilustrativ îl reprezintă, din acest punct de vedere, cobaltul, o componentă crucială a bateriilor litiu-ion care alimentează în prezent telefoanele noastre mobile sau maşinile electrice.

60% din producţia mondială de cobalt provine din Republica Demorată Congo, unde sunt folosiţi inclusiv copii pentru extragerea acestui preţios minereu.

Comparativ, toate deşeurile electrice adunate în ultimii 20 de ani în Europa conţin suficient cobalt cât să alimenteze cel puţin 10 milioane de maşini electrice.

Dintr-o tonă de baterii de telefon se pot extrage şi 235 de grame de aur, comparativ cu 5 grame/tonă, în cazul mineritului clasic

Companiile specializate în recuperarea metalelor preţioase din astfel de deşeuri susţin că pot extrage între 135 şi 240 de kilograme de cobalt, un kilogram de argint şi 235 de grame de aur, dintr-o singură tonă de baterii de telefoane mobile.

În cazul mineritului clasic, se obţin 100 de grame de argint şi cel mult 5 grame de aur per tona de steril, conform BBC.

„Mineritul urban” poate deveni, astfel, o soluţie viabilă pentru viitor. Cel puţin în teorie, deoarece în practică, doar 35% din deşeurile electrice sunt reciclate în UE şi doar 1% din metalele preţioase sunt extrase. În prezent, se speră ca acest procent să ajungă la 5% în 2020 şi la 20% în 2030.

Vestea bună este că, în momentul de faţă, cea mai mare cantitate de astfel de deşeuri se află, încă, în casele noastre. Marea provocare, conform specialiştilor consultaţi de BBC, este motivarea oamenilor să recurgă la reciclare. 

Acest lucru e posibil dacă oamenii conştientiează că deţin în propriile case aur, la propriu, în telefoanele mobile sau echipamentele electrice aruncate prin sertare.

Reciclarea acestor produse în vederea extragerii  de metale preţioase ar putea fi cel mai ecologic gest pe care l-am putea face fără ca măcar să fim nevoiţi să ieşim din case.

Editor web: Mihnea Lazăr