Foto Miliarde de crabi au dispărut din apele de lângă Alaska. Oamenii de știință au găsit noi dovezi care explică ce s-a întâmplat

Pescari și oameni de știință s-au alarmat aflând că miliarde de crabi au dispărut din Marea Bering, lângă Alaska, în 2022. Oamenii de știință au explicat că nu a fost vorba de pescuit excesiv, ci probabil de apa șocant de caldă care a accelerat metabolismul crabilor și i-a înfometat până la moarte, potrivit CNN.

Dar dispariția lor îngrozitoare pare să fie doar unul dintre efectele tranziției masive care are loc în regiune, au arătat oamenii de știință într-un nou studiu publicat miercuri: Părți ale Mării Bering devin literalmente mai puțin arctice.

Cercetările efectuate de National Oceanic and Atmospheric Administration au arătat că, în sud-estul Mării Bering, condițiile mai calde, fără gheață - tipul de condiții întâlnite în regiunile subarctice - sunt de aproximativ 200 de ori mai probabile acum decât înainte ca oamenii să înceapă să ardă combustibili fosili care încălzesc planeta.

Studiul subliniază „cât de mult s-a schimbat deja acest ecosistem al Mării Bering față de ceea ce a fost chiar în timpul vieții unui pescar de crabi de zăpadă”, a declarat Michael Litzow, autorul principal al studiului și directorul laboratorului Kodiak din Alaska pentru NOAA Fisheries.

Studiul sugerează, de asemenea, că „ar trebui să anticipăm mult mai mulți ani (foarte calzi)”, a spus el, în contextul în care perioadele cu adevărat arctice - reci, înghețate, periculoase - vor fi puține și rare.

Crabii de zăpadă, o specie arctică de apă rece, trăiesc covârșitor în zonele în care temperatura apei este sub 2 grade Celsius, deși pot funcționa fizic în ape de până la 12 grade Celsius.

Un val de căldură marină în 2018 și 2019 a fost deosebit de letal pentru crabi. Apa mai caldă a făcut ca metabolismul crabilor să crească, dar nu a existat suficientă hrană pentru a ține pasul.

În cele din urmă, miliarde de crabi au murit de foame, devastând industria pescuitului din Alaska în anii care au urmat.

Crabii de zăpadă sunt o specie valoroasă din punct de vedere comercial, valorând până la 227 de milioane de dolari pe an, conform studiului de miercuri. Litzow a declarat că industria trebuie să se adapteze repede.

„Cum vom mai face afaceri în mod diferit, pe măsură ce acest proces devine din ce în ce mai rău pentru pescuitul crabilor de zăpadă?”, a spus el, menționând că, deși «speră» să obțină o redresare pe o perioadă scurtă, deoarece regiunea a fost atât de rece și s-au reprodus crabi de zăpadă tineri noi, a avertizat că «șansele sunt pentru condiții proaste continue» în anii următori.

Declinul crabilor de zăpadă din Alaska semnalează o schimbare mai amplă a ecosistemului din Arctica, pe măsură ce oceanele se încălzesc și gheața marină dispare. Potrivit experților, oceanul din jurul Alaskăi devine acum neospitalier pentru mai multe specii marine, inclusiv crabul roșu și leii de mare.

De asemenea, încălzirea Mării Bering duce la apariția de noi specii, amenințându-le pe cele care trăiesc de mult timp în apele sale reci și periculoase, cum ar fi crabul de zăpadă.

În mod normal, există o barieră de temperatură în ocean care împiedică specii precum codul de Pacific să ajungă în habitatul extrem de rece al crabilor. Dar în timpul valului de căldură din anii 2018-2019, codul de Pacific a reușit să ajungă în aceste ape mai calde decât sunt în mod obișnuit și au mâncat o parte din ceea ce a mai rămas din populația crabilor de zăpadă.

„Am observat modificări ale distribuției speciilor și nepotriviri în ceea ce privește prada și prădătorii, care au contribuit la declinul unor specii, cum ar fi codul de Pacific în Golful Alaska”, a declarat Robert Foy, director al Centrului științific pentru pescuit din Alaska, pentru CNN.

Foy, care nu este implicat în studiu, a declarat că aceste schimbări vaste ale ecosistemului reprezintă „noi provocări și oportunități pentru știința și gestionarea pescuitului”, menționând că managerii din piscicultură lucrează acum pentru a încorpora noi tehnologii, cum ar fi dronele și inteligența artificială, pentru a „detecta și răspunde mai rapid la schimbările de mediu și la răspunsurile ecologice”.

Regiunea arctică s-a încălzit de patru ori mai repede decât restul planetei, au raportat oamenii de știință. Litzow a numit ceea ce se întâmplă în Marea Bering un „clopot de semnalizare” a ceea ce va urma.

„Cu toții trebuie să recunoaștem impactul schimbărilor climatice”, a spus el. „Acordăm multă atenție acestui lucru dintr-un motiv întemeiat - pentru că mijloacele de subzistență ale oamenilor depind de ele”.

Editor : A.C.