Hidroelectrica, acuzată de distrugerea râului Jiu

Doru Cireaşă Data actualizării: 03.05.2017 17:12 Data publicării: 03.05.2017 15:08

Biologii și asociațiile de mediu acuză faptul că amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, proiect derulat de Hidroelectrica, va duce la dispariția râului pe întreaga lungime a acestui în defileu, precum și a faunei și florei din regiune.

Amenajarea hidroelectrică a sectorului Bumbești-Livezeni a râului Jiu de către gigantul de stat Hidroelectrica SA naște din nou un război între ONG pentru protecția mediului și instituțiile de stat, însărcinate tocmai cu apărarea acestuia. Disputa a ajuns în tribunale și are șanse să ajungă pe masa Comisiei Europene.

Ce presupune proiectul Hidroelectrica

Pe o lungime de aproximativ 30 de kilometri, între Bumbești și Livezeni, Hidroelectrica va realiza un complex energetic cu o capacitate anuală de 259 Gwh, respectiv 1,3% din capacitatea actuală a companiei, de circa 19.700 Gwh.

Vor fi realizate două centrale, un baraj în zona Livezeni, prize energetice, decantoare subterane, o galerie lungă de aproape 7 kilometri cu un diametru de trei metri, castele subterane înalte de zeci de metri. Toate aceste lucrări vor seca râul și vor duce la dispariția faunei în zonă, acuză biologul Călin Dejeu și asociațiile de mediu grupate în jurul Federației Natura 2000. Situația va fi similară cu cea creată de un alt proiect, cel de pe Jieț, râu secat acum, însă ”tumultos în trecut, pe care se făcea plutărit”, după cum spune biologul. Potrivit documentațiilor existente, dacă acum în zona defileului Jiul are un debit de peste 18 metri cubi pe secundă, după realizarea complexului debitul de servitute (debitul minim pe care este obligat să îl asigure Hidroelectrica) va fi de opt ori mai mic, adică 2,7 metri cubi pe secundă.

”Considerând valoarea patrimoniului natural distrus și amploarea distrugerii, putem afirma că proiectul ”Amenajare hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni - Bumbești Jiu” este cel mai nociv proiect de distrugere a naturii implementat în România postdecembristă”, spune Dejeu.

Proiectul este cu atât mai nociv cu cât aria pe care va fi implementat este atât Parc Natural protejat de lege, cât și sit Natura 2000. ”Au transformat cel mai spectaculos parc național al nostru într-un parc industrial și ne lasă fără singurul râu mare de munte care mai curge liber în Carpații Românești. Firmele de rafting își vor pierde ”pâinea””, spune el într-o scrisoare deschisă adresată Ministerului Mediului.

Foto: Construirea unei micro hidrocentrale pe Valea Drăganului, județul Bihor aproape că a secat râul

Cum s-a ajuns aici?

Ceea ce pare a fi mărul discordiei în acest caz este demararea proiectului în 2003, înainte ca defileul să fie declarat ”Parc național” (în 2005) și anterior includerii sale în rândul siturilor protejate ”Natura 2000”. Mai mult odată cu intrarea în UE România trebuie să respecte Directiva habitate a UE din 1992. Lucrările se găsesc în prezent la un stadiul de 80% după ce ani de zile au fost părăsite îăn lipsa finanțării. Proiectul ma fost reluat de Hidroelectrica anul trecut.

Deoarece situația inițială s-a schimbat, proiectul trebuia reevaluat din punct de vedere a impactului de mediu, afirmă biologul. El spune că i s-a dat dreptate inițial de către Ministerul Mediului. ”A recunoscut că trebuie reluată procedura de evaluare de mediu (pentru că s-a declarat situl Natura 2000) și trebuie făcută o evaluare adecvată. Dar apoi nu a mai făcut nimic și la începutul anului 2016, dupa patru ani de sistare, lucrarile ilegale au fost reluate”, spune el.

Dejeu consideră lucrările ilegale căci ”conform OUG 57/2007, în parcurile naționale sunt permise doar activități tradiționale” și ”în siturile Natura 2000 constituie infracțiuni activitățile care pot să genereze deteriorarea habitatelor și perturbări ale speciilor pentru care au fost desemnate ariile respective”. Proiectul ar afecta semnificativ cel puțin speciile ocrotite de pești din Jiu (care vor dispărea), populația de vidre (care va fi decimată) și habitatul prioritar 91E0 (arinișul) care formează o galerie în cele două treimi inferioare ale defileului și care, habitat riparian fiind, depinde de regimul hidrologic natural al Jiului.

Oficialitățile resping demersurile

Oficialii români spun că au fost luate măsuri de protecție a peștilor din râu, cel puțin. Pentru continuarea migrațiilor speciilor de pești din lacul Livezeni s-a realizat o scară de pești cu o lungime totală de 75 de metri. Aceasta este gândită special în funcție de speciile de pești din râu.

Dejeu a primit de la instituțiile statului răspunsuri care nu l-au mulțumit. Instituțiile statului refuză să își facă datoria. Unul dintre argumentele de continuare a proiectului a fost acela că proiectul a demarat la momentul la care se căutau locuri de muncă pentru Valea Jiului. ”Cum poți să spui că faci ceva ilegal ca să dai oamenilor de lucru? Este ca și cum autoritățile ar constitui rețele de trafic de droguri, ca să dea oamenilor de lucru. Apele Române țin de Ministerul Mediului (la vremea răspunsului) sau de Ministerul Muncii?” se întreabă biologul.

Asociației ”Efectul Fluture” care a depus o plângere la Agenția Protecția Mediului Gorj i s-a răspuns că ”nu îndeplinește condițiile plângerii prealabile” și că plângerea a fost introdusă ”tardiv, la 14 ani de la începerea proiectului”. APM Gorj spune că avizul de mediu este valabil pe întreaga durată a proiectului, chiar dacă între timp regimul terenului s-a schimbat și au mai apărut și Directive europene aplicabile.

Biologul invocă o situația similară în altă țară, unde de asemenea au fost adoptate noi legi de mediu după demararea unui proiect. Acolo Comisia Europeană a decis că proiectul trebuie reevaluat. Oficialii spun însă că situațiile nu sunt comparabile căci la noi lucrările au început, în timp ce în țara respectivă nu demaraseră. ”Agenția Națională pentru Protecția Mediului nu se lasă ”mai prejos” cu abuzurile și refuză să reia procedura de evaluare de mediu, așa cum legislația cere când apar elemente noi și modificări legislative”, spune el.

”Ultima autorizație de construire, nr. 7/23.02.2016, a fost emisă de către Consiliul Județean Hunedoara strict ilegal, fără un nou certificat de urbanism și fără punctul de vedere al autorității de mediu competente, ANPM”, spune biologul.

Nemulțumit el a depus plângere penală. ”Am scris o petiție-denunț, pe care am trimis-o, cu mii de semnături, la Parchetul General, care nici măcar nu a înregistrat-o ci a dat-o la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, care a înregistrat-o dar a trimis-o la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, de unde a ajuns la Poliția din Bumbești-Jiu, care a pasat-o la Comisariatul Gorj al Gărzii Naționale de Mediu, unde s-a îngropat”, povestește el. Cazul a ajuns la Tribunalul București iar acesta urmează să se pronunțe vineri.