Hărțile de risc arată că un sfert din localitățile României sunt amenințate de inundații

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Inundații puternice în Italia: Mașinile luate de ape de pe străzi au ajuns în mare

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Hărţile întocmite de specialişti permit localnicilor să fie avertizaţi şi evacuaţi la timp. Hidrologii au studiat toate cele 11 bazine hidrografice din România, au scanat peste 30.000 kilometri de cursuri de apă şi au identificat punctele periculoase.

„România a identificat 375 de astfel de sectoare care afectează 331 de râuri şi care numără circa 16.000 de kilometri”, a declarat Daniela Rădulescu, directoarea Institutului Naţional de Hidrologie.

„Avem câteva zone afectate și în anii din urmă de depășiri ale cotelor de apărare cu efecte deosebite. Mă refer la bazinul inferior al Siretului, zona din Banat, zona dinspre Prut, unde avem o acumulare de mare însemnătate”, avertizează Vasile Pintilie, directorul general al Administraţiei Apele Române.

De aceste hărţi vor trebui să ţină cont autorităţile în dezvoltarea oraşelor.

„Pe bazine hidrografice se va judeca un plan de management, iar autoritatea locală va da un aviz de construire sau nu, dacă este într-o zonă de risc. Omul este informat dacă vrea să facă o achiziție imobiliară sau o are deja construită. Pentru că este evident că nu se vor mai putea construi clădiri noi în zonele dintr-un anumit nivel de risc”, arată Doina Pană, ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură.

Monitorizarea a fost făcută timp de doi ani de specialiştii de la Administraţia Naţională Apele Române şi a costat aproape 50 de milioane de euro, bani europeni.