Fenomenul de viscol este specific ţării noastre în sezonul rece şi poate apărea în medie de 3-5 ori, mai ales în partea de est şi de sud-est a ţării. Acesta constă în interacţia dintre un curent foarte rece, provenit în principal de deasupra Câmpiei Ruse, şi a unui aer cald şi umed provenit fie de deasupra Mării Mediterene, fie de deasupra Mării Negre. Din cauza Munţilor Carpaţi, aerul rece este forţat să coboare şi să prindă viteză, mai ales în zonele joase, şi determină intensificarea la sol a vântului, cu rafale foarte puternice. Aerul cald produce norii şi precipitaţiile care, în momentul în care ajung la nivelul solului, interacţionează cu acest vânt foarte puternic şi determină fenomenul de viscol.
De altfel, atunci când intensificările de vânt depăşesc 70 – 90 de kilometri pe oră, sunt însoţite de ninsori abundente şi vizibilitatea scade sub 50 de metri, meteorologii emit cod portocaliu, sau chiar cod roşu, aşa cum s-a întâmplat în anul 2014.
Cele mai vulnerabile zone la fenomenul de viscol sunt judeţele din zona Curburii, din sudul Moldovei, din Bărăgan şi, uneori, chiar din Dobrogea.