Cursa contracronometru pentru salvarea „inimii albastre” a Europei

Neretva își croiește drum prin pădurea impenetrabilă din Bosnia și Herțegovina. Râul este unul dintre cele mai reci din lume și susține ecosisteme unice și nenumărate specii rare, dar toate acestea ar putea să se schimbe în curând, scrie CNN.

De un albastru-verzui hipnotizant, râul se întinde pe o distanță de 225 de kilometri din adâncul Alpilor Dinarici și până la Marea Adriatică, dispărând pe anumite porțiuni în canale subterane înainte să reapară la suprafață prin izvoare înspumate.

Printre speciile amenințate cu dispariția în această regiune se numără păstrăvul marmorat, buhaiul de baltă cu burtă galbenă, dar și enigmaticul proteu de peșteră (olm) – salamandre oarbe care trăiesc în rețeaua de peșteri a râului. Dar protejarea lor ar putea deveni o misiune imposibilă.

Râul, ca multe altele din întreaga lume, este amenințat de baraje. Potrivit Centrului pentru Mediu, o organizație de conservare a mediului din Bosnia, peste 50 de proiecte pentru construirea de noi baraje pe întreaga lungime a râului și a tributarilor săi au fost propuse, iar aproape jumătate dintre acestea se află în partea superioară a râului care, până acum, a rămas sălbatică și neobstrucționată.

Aceste baraje ar putea să afecteze negativ râul și viața localnicilor, dar și întreg mediul natural.

În dreptul satului Ulog se pate vedea potențialul distructiv al construirii de baraje: o centrală hidroelectrică care produce 35 de megawați de energie electrică cu un baraj de 53 de metri înălțime se află într-o etapă avansată de construcție: copacii tăiați se întind de-a lungul malului râului, urmând ca în locul lor să apară rezervorul de apă ce se va forma odată cu finalizarea barajului.

Drumurile construite pentru camioane și utilaje taie pădurea ca niște cicatrici în peisajul natural.

Aici, puțin mai sus de șantier, peste 60 de oameni de știință din 17 țări s-au adunat în iunie pentru „Săptămâna științei Neretva”. Cei mai mulți au venit în Bosnia ca voluntari, uniți în jurul unui singur scop: să salveze râul Neretva.

„Vor să ne ajute să salvăm acest râu remarcabil”, a spus Ulrich Eichelmann, director executiv al Riverwatch și coordonator al campaniei „Salvați Inima Albastră a Europei” lansată pentru protejarea râurilor din Balcani. „Este probabil una dintre cele mai diverse și valoroase râuri din Europa și, în același timp, este cel mai amenințat.”

Europa are cel mai obstrucționat peisaj fluvial din lume, cu mai mult de 1 milion de bariere construite în calea naturală a apelor sub formă de baraje, rampe, vaduri și canale, potrivit unui proiect de cercetare UE.

Această situație are un efect devastator asupra viețuitoarelor, una dintre trei specii de pești de apă dulce fiind amenințate cu dispariția.

Râul Neretva, însă, a reușit să rămână destul de sălbatic, având un ecosistem sănătos care include una dintre ultimele zone de depunere a icrelor pentru păstrăvul adriatic (păstrăv cu gura moale), o specie amenințată cu dispariția, potrivit oamenilor de știință.

Cu toate că pierderea unei singure specii este în sine o mare pierdere, impactul îndiguirii excesive nu se oprește aici. „Dacă elimini peștele din acest râu, atunci mediul înconjurător, speciile terestre din zonă vor fi afectate”, a explicat ecologul Kurt Pinter, specializat în mediul de apă dulce.

La Săptămâna științei din Neretva, nu doar experții în pești sunt îngrijorați. Sunt specialiști care studiază lilieci, ciuperci, fluturi și urși, printre altele. Cu toți cred că proiectele hidrocentralelor ar avea consecințe grave pentru grupul de specii de care se ocupă.

„Totul este conectat. Ceea ce faci cu un râu mic, faci și cu râul mai mare și, în final, cu oceanul”, a spus și Eichelmann.

Există, însă, un echilibru delicat în încercarea de a gestiona problemele de mediu și nevoia tot mai mare pentru energia regenerabilă. În Bosnia, hidroenergia este o sursă esențială de electricitate, responsabilă pentru 37% din producția totală de electricitate a țării în 2021.

Pe măsură ce țara, și întreaga lume, încearcă să facă tranziția de la combustibilii fosili, energia hidroenergia ar putea oferi o sursă mai curată de energie.

Balcanii reprezintă o resursă neexploatată, plină de râuri care, spre deosebire de restul Europei, nu au fost dezvoltate încă. În 2022, peste 3.300 de hidrocentrale erau planificate sau în construcție în regiunea Balcanilor, iar 1.700 sunt deja operaționale.

Campania „Salvați Inima Albastră a Europei” spune că obiectivul lor nu este de a interzice hidroenergia cu totul, ci de a se asigura că se respectă o abordare planificată foarte strict care consideră prioritară conservarea naturii.

„Există un scop pentru hidroenergie”, a spus Eichelmann. „Dar, ca în medicină, în timp ce dozele mici ar putea fi corecte și sănătoase, dacă iei prea mult, este mortal.”

Campania a reușit deja să oprească construcția a 15 centrale hidroelectrice mai mici de-a lungul unui tributar al râului Neretva, iar în 2022 a câștigat sprijinul Convenției de la Berna, un acord internațional pentru protejarea faunei și florei europene.

„O numim 'inima albastră' pentru că este ultima zonă unde avem această bijuterie”, a spus Eichelmann. „Este ca un cadou pentru Europa, pentru Pământ, că aceste râuri au supraviețuit după zeci de ani de distrugeri. Avem o singură șansă să menținem această inimă albastră în viață.”

Editor : Raul Nețoiu