Chimiştii clujeni care au creat în premieră sânge artificial în laborator încearcă să atragă fonduri pentru a continua proiectul de cercetare. În acest scop, el a fost inclus pe o platformă online, unde doritorii pot face donaţii. Este prima platformă de tip „crowdfunding” lansată în România, metodă de succes în universităţi de renume din Statele Unite sau Europa, aplicată acum şi de Universitatea Babeş-Bolyai.
Platforma a fost lansată în urmă cu trei săptămâni, timp în care proiectul chimiştilor clujeni a atras aproape 9000 de lei.
Cercetătorii de la Universitatea Babeş-Bolyai lucrează de şapte ani la proiectul care ar putea revoluţiona lumea medicală. Sângele artificial, obţinut din viermi marini, ar putea fi utilizat în cazul operaţiilor sau în transfuzii chiar la locul producerii accidentelor. Au fost realizate cu succes teste pe şoareci, însă chimiştii au rămas fără fonduri.
Până în 2013, proiectul nu a primit nici un ban de la stat. Toată finanţarea a fost asigurată prin alte proiecte, bani europeni sau ai Universității Babeş-Bolyai. Abia toamna trecută Ministerul Educaţiei a pus la dispoziţie 200.000 de lei, fonduri care au fost suficiente până în ianuarie.
Proiectul sângelui artificial este doar unul dintre cele cinci prezentate pe platforma de crowdfunding a Universităţii Babeş-Bolyai, dar celelalte patru au obţinut până acum din donaţii sume nesemnificative.
Pe platforma online, toţi cei care îşi fac un cont pot dona bani foarte simplu, prin internet banking, plata cu cardul sau ordin de plată.
Momentan, sângele artificial incolor este testat pe animale, iar dacă rezultatele vor fi bune, în maximum doi ani s-ar putea trece la studiile clinice pe oameni.
Sângele incolor obţinut în laboratorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca este o premieră mondială, pentru că materia primă este formată din apă, săruri şi o proteină - hemeritrina - extrasă din viermii marini. Spre deosebire de hemoglobina umană, sângele artificial este mult mai rezistent la agenţii de stres exteriori.
Un alt avantaj importat este că acesta poate fi sterilizat, astfel că riscul infectării cu hepatita B, C sau HIV este inexistent. În plus, se pot produce cantităţi aproape nelimitate şi apoi se pot depozita pe termen foarte lung şi fără a necesita condiţii speciale.
Conf. univ. Dr. Radu Silaghi-Dumitrescu, conducătorul echipei de cercetare, îşi prezintă proiectul: