Cum justifică ministrul Mediului scoaterea ariilor protejate din custodia ONG-urilor

ONG-urile nu trebuie să se teamă de faptul că administrarea ariilor protejate a fost preluată de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, spune ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu. Ea dă asigurări că se va lucra în echipă şi în colaborare cu toţi cei implicaţi și spune că este normal ca statul să gestioneze ariile protejate.

„Am spus din capul locului: nu trebuie să îi fie nimănui frică că Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) a preluat ca şi custode administrarea ariilor naturale protejate. Vom colabora cu toţi custozii care şi-au îndeplinit obligaţiile conform planului de management şi conform contractului iniţial. (...) Avem o problemă cu ariile naturale protejate în interiorul cărora desfăşoară activităţi în marea majoritate a cazurilor societăţi de stat, activităţi începute înainte de 1989”, a spus ministrul Graţiela Gavrilescu, în cadrul unei conferinţe de presă pentru prezentarea bilanţului la şase luni de mandat.

Ministrul a adăugat că este „normal şi corect” ca statul să gestioneze ariile naturale protejate, care „reprezintă o avuţie a ţării”.

„Nu doresc să îndepărtez pe nimeni. Vom lucra în echipă şi vom lucra etapizat, iar lucrurile o să trebuiască să funcţioneze legal”, a mai spus Gavrilescu.

Guvernul a adoptat, în urmă cu două săptămâni, o Ordonanţă de Urgenţă prin care atribuţiile custozilor ariilor naturale protejate sunt preluate de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, scopul fiind „administrarea unitară a acestor arii naturale şi realizarea unor proiecte de infrastructură cu finanţare europeană în cadrul financiar 2014 – 2020”.

Potrivit documentului Guvernului, în prezent, administrarea ariilor naturale protejate este „neunitară şi dispersată”, fiind realizată de diferiţi custozi, fapt care „conduce la un nivel scăzut în prioritizarea măsurilor de conservare şi identificarea nevoilor de finanţare şi implementare a acestora”.

ONG-urile au criticat, însă, măsura. Florin Stoican, preşedintele Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti, spunea că „după aproape 20 ani în care statul nu a făcut nimic, acum, subit, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată fără niciun fel de consultare şi dezbatere, se elimină noţiunea de custodie”.

„Este normal ca statul prin ANANP să-şi asume responsabilitatea administrării ariilor naturale protejate, însă preluarea directă a administrării trebuie să fie un obiectiv strategic pe termen lung. Nu se poate fără deschidere către parteneriate public-private cu instituţii de învăţământ şi cercetare, ONG-uri şi comunităţi locale care să se implice direct în administrare, sub coordonarea ANANP. Acestea au expertiză şi experienţă în anumite domenii (speologie, ornotologie, paleontologie, silvicultură, botanică etc.) sau zone (organizaţii locale implicate şi foarte bune cunoscătoare a ariilor protejate din zona lor)”, arată într-un comunicat de presă Florin Stoican, preşedintele Asociaţiei Parcul Naţional Văcăreşti.

Potrivit acestuia, ANANP ar trebui să preia cele 367 arii naturale protejate care nu au un custode la ora actuală şi să rezilieze contractele în cazul administratorilor şi custozilor care nu îndeplinesc criteriile de performanţă sau sunt în conflict de interese.

Şi preşedintele Comisiei de Mediu din Parlamentul European, europarlamentarul liberal Adina Vălean, susţine că ideea nu este bună, pentru că statul nu are resursele şi nici expertiza necesară pentru a administra ariile protejate în locul ONG-urilor de mediu. Ea a cerut autorităţilor române să iniţieze o dezbatere publică, cu toţi actorii implicaţi, pe subiectul administrării ariilor protejate.

„ANANP nu are niciun fel de experienţă de administrare, fiind o structură relativ nouă, de unde şi îngrijorarea că nu va dispune de resursele şi expertiza necesară pentru a continua munca custozilor actuali. Experienţa de peste un veac în domeniul ariilor protejate ne arată că cele mai bune soluţii de management sunt cele colaborative şi că actorii importanţi sunt conservaţioniştii şi comunităţile locale, nu cele centrale. În România, cei mai mulţi administratori ai ariilor protejate au accesat fonduri europene pentru a le putea întreţine, depăşind obstacolele birocratice inutile, pe care, în trecut, statul român le-a pus în calea acestor organizaţii. A dinaminta un sistem întreg printr-o ordonanţă de urgenţă este, cel puţin, nechibzuit”, spunea atunci Adina Vălean.