„Ceva straniu se întâmplă”. Misterul dispariției gheții din jurul Antarcticii: Experții se tem că întreaga banchiză se va prăbuși
Nivelul gheții care plutește în jurul Antarcticii a înregistrat un record negativ pentru al doilea an la rând - de la începutul monitorizărilor, în 1979, nu a fost niciodată atât de puțină gheață în această regiune, potrivit The Guardian. Cercetătorii se tem acum că suntem martori la colapsul lent al întregii banchize din jurul Antarcticii.
„Fără precedent este un cuvânt folosit des, dar nu arată cât de șocant este de fapt”, a spus Will Hobbs, un cercetător de la Universitatea din Tasmania specializat în banchize. „Este foarte mult în afara înțelegerii noastre a acestui sistem”.
Până la această dată, ar fi trebuit ca în jurul Antarcticii să fie 16,4 milioane de kilometri pătrați de gheață, însă, săptămâna aceasta, mai erau doar 14,1 milioane de km2. O zonă mai mare decât Mexic nu a mai înghețat, cum era normal.
„Există sentimentul că ceva straniu se întâmplă. Scade mult sub orice am văzut în constatările noastre”, a spus și Dr. Walt Meier, cercetător de seamă al Centrului Național de Date despre Zăpadă și Gheață (NSIDC) de la Universitatea din Colorado.
Treaba lui Meier este să ajute la colectarea și prezentarea datelor primite de la sateliții americani care monitorizează banchiza din noiembrie 1978. Problema nu este doar că Antarctica are mai puțină gheață, dar scăderea poate fi observată peste tot în jurul coastei de 18.000 de kilometri a continentului.
Cu toate că gheața plutitoare din nordul Arcticii s-a manifestat așa cum cercetătorii se așteptau într-o lume care continuă să se încălzească, banchiza Antarcticii a rămas stabilă.
Dar, în 2016, ceva s-a schimbat. La doar doi ani după un record pozitiv, în 2016, s-a înregistrat un record negativ, iar trendul a continuat până în prezent. Oamenii de știință nu au elucidat încă acest mister.
Meier a spus că este dificil de determinat dacă schimbările sunt naturale sau provocate de om, dar a menționat că există fotografii din satelit care ar putea demonstra existența unui fenomen similar la mijlocul anilor '60.
„Per total, sentimentul este că ceva important se întâmplă anul acesta, iar acest lucru este probabil asociat cu declinul mai extins [care are loc] din 2016”, a explicat Dr. Andrew Meijers, oceanograf de la British Antactic Survey (BAS).
Există, însă, cel puțin o teorie plauzibilă pentru micșorarea banchizei din Antarctica: apele din jurul continentului de la Polul Sud sunt diferite de cele din alte zone. Nivelurile superioare ale oceanului sunt stratificate - un strat mai rece și mai puțin sărat deasupra și unul mai cald și mai dens de pe la 150-300 de metri.
Imediat înainte ca curentul oceanic să scadă, stratul superior devine mai sărat și se combină cu cel inferior, ceea ce permite apei mai calde să ajungă la suprafață și să împiedice formarea gheții.
Efectul ar putea fi asociat cu fenomene meteo naturale, dar ceea ce rămâne inexplicabil este faptul că stratul mai cald „s-a încălzit considerabil” din anii '60. Pierderea gheții din jurul Antarcticii ar avea consecințe negative majore, nu doar pentru krill, pești, pinguini, foci și alte animale care nu pot trăi fără ea.
Apa eliberată de gheața care se topește nu ar ridica nivelul oceanelor pentru că banchiza plutește deja în apă, dar există alte probleme pe care colapsul ei le-ar provoca.
Mai puțină gheață înseamnă că mai puțină energie de la Soare este reflectată înapoi în spațiu, iar oceanul se încălzește și mai mult. Banchiza Antarcticii influențează și felul în care oxigenul și nutrienții din ocean circulă pe tot globul.
Gheața din ocean protejează și gheața atașată de pământ, acționând ca o barieră în calea valurilor, iar aceasta este situația care îi îngrijorează cel mai mult pe cercetători.
„Fără ea, valurile se sparg de platformele de gheață și provoacă ruperea lor mai rapidă”, a explicat Dr. Adriaan Purich, climatolog de la Universitatea Monash. „Apoi, calota glaciară ar aluneca în ocean mai repede, ridicând nivelul mării la nivel global”.
„Cred că toată lumea se întreabă ce se întâmplă acum. Este incredibil. Există această îngrijorare despre ce fel de lume va veni”, a spus Purich. „Conform dovezilor, simt că ar fi iresponsabil să nu o legăm de încălzirea globală, cu o atmosferă mai caldă și un ocean mai cald.”
Toți oamenii de știință spun că există o nevoie disperată pentru fonduri și cercetări care să îi ajute să răspundă la toate aceste întrebări.
„Dacă - și este un mare dacă - acesta este un colaps funcțional al sistemului, înseamnă că trebuie să reevaluăm modelele noastre despre nivelul mării și asta va afecta o grămadă de oameni”, a spus Hobbs. „Ca oameni de știință, avem o responsabilitate reală să nu o dăm în bară.”
Editor : Raul Nețoiu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
