Cercetare cu bani puțini și rezultate remarcabile la Cluj: sângele artificial, aplicații împotriva stresului sau roboţii terapeutici

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Chimistul Radu Silaghi-Dumitrescu, şeful proiectului sângelui artificial, a început cercetările în 2007. Până în 2013 nu a primit niciun ban de la stat. Toată finanţarea a fost asigurată prin alte proiecte, bani europeni sau ai Universitățtii Babeş-Bolyai. Abia în toamna trecută Ministerul Educaţiei i-a dat 200.000 de lei, fonduri care au ajuns până în ianuarie.

„Angajamentul nostru este să finanţăm acest proiect în condiţiile în care acest proiect este unul prioritar şi în condiţiile în care este validat”, afirmă Mihnea Costoiu, ministrul Cercetării.

Sătui să aştepte finanţare de la stat, mulţi dintre cercetătorii s-au îndreptat spre programele europene. Aşa au procedat profesorii catedrei de Psihologie și Psihoterapie de la Babeş-Bolyai. Urmarea? A apărut platforma de roboterapie prin realitatea virtuală. Piesa de rezistenţă este cubul virtual pentru tratarea fobiilor, care costă un milion şi jumătate de euro.

„Există un laborator pentru controlul stresului în care avem un sistem de realitate virtuală”, explică Daniel David, șeful Catedrei de Psihologie Clinică și Psihoterapie.

Daniel David a renunţat la o carieră în Statele Unite pentru a face cercetare acasă.

„Diferența este produsă de dotare și de resursa umană. Aș spune totuși că resursa umană parcă este un pic mai importantă”, mai spune șeful Catedrei de Psihologie Clinică și Psihoterapie.

Psihologii clujeni au reuşit să dezvolte, în colaborare cu alte universităţi din Europa, programe unice în lume. Unul dintre acestea este robotul-terapeut.

„Bugetul total este de 9 milioane de euro iar scopul este să dezvoltăm o nouă generaţie de roboţi terapeutici mult mai performanţi, astfel încât să fie utilizaţi nu de terapeuţi, ci şi de învăţători în şcoli sau chiar de părinţi acasă”, adaudă Daniel David.

Finanţarea a venit integral de la Uniunea Europeană.

O altă realizare a psihologilor clujeni este o aplicaţie pentru telefoanele mobile care îi ajută pe cei care suferă de depresie, anxietate sau agresivitate. Programul a fost descărcat chiar şi de utilizatori din Antartica.

Daniel David, șeful Catedrei de Psihologie Clinică și Psihoterapie, în jurnalul orei 15:00, la Digi24

Cercetătorii din Cluj au surprins şi cu o realizare în domeniul medicinei veterinare. Doctori de la Facultatea de profil a Universităţii de Ştiinţe Agricole au reuşit să salveze viaţa unui motan care avea hepatită acută cu un produs experimental - extractul de oregano.

Mulţi dintre cercetătorii români pleacă la universităţi din străinătate, unde au parte de condiţii mult mai bune de lucru. Romania se află pe ultimul loc în Europa în privinţa fondurilor destinate cercetării şi dezvoltării. Europenii alocă cercetării 2% din PIB în timp ce românii alocă de patru ori mai puţin.