Amprenta noastră de carbon depinde inclusiv de mijloacele de transport cu care alegem să ne deplasăm. Astfel, peste 70 % din cetățenii UE locuiesc în orașe care generează 23 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră datorate transporturilor, în condițiile în care mașina personală rămâne cel mai folosit mijloc de transport în Europa, conform unui studiu Eurostat. Pentru a ne deplasa într-un mod cât mai eficient din punct de vedere energetic, concomitent cu îmbunătățirea stării de sănătate și protejarea mediului, este necesară crearea unei infrastructuri pentru un transport cât mai ecologic în zonele urbane. În același timp, bicicleta rămâne soluția cea mai simplă și eco pentru transportul în oraș.
Orașele în care locuim pot deveni mai curate, iar locurile noastre de muncă mai ecologice, dacă punem în aplicare soluții digitale și inovatoare, care să încurajeze transportul public, mersul cu bicicleta, mersul pe jos și alte forme de mobilitate urbană nepoluantă.
În unele orașe europene, această „mare transformare” a început deja, după ce autoritățile locale au recurs la soluții mai simple, mai sigure, mai sănătoase și mai ieftine decât vehiculele care utilizează combustibilii fosili.
Exemplele de transport ecologic includ folosirea de automobile electrice folosite în comun (sistem „rider-sharing”), amenajarea a sute de kilometri de benzi noi pentru biciclete (normale sau electrice), autobuze ori trenuri „verzi” pentru transportul public.
Subiectul a fost abordat în emisiunea „Planeta ești tu!”, difuzată de Digi 24 pe data de 20 noiembrie 2022.
Binomul bicicletă-transport public - esențial în implementarea unui sistem de mobilitate urbană ecologică
Parcul auto din România crește, de la an la an, în vreme ce Bucureștiul a ajuns pe primul loc în UE în topul orașelor cu cel mai aglomerat trafic. Astfel, un bucureștean cu carnet a ajuns să petreacă, efectiv, 9 zile legate pe an doar în trafic. Specialiștii în arhitectura orașului, urbanism și mobilitate urbană au astras deja atenția că traficul din Capitală se află, practic, într-un moment critic.
Traficul din ce în ce mai intens și aglomerația de la orele de vârf din mijloacele de transport public, i-au determinat pe mulți bucureșteni să încerce soluții alternative de transport. Acestea există, sunt la îndemână și sunt inclusiv ecologice, precum trotineta electrică sau bicicleta.
De altfel, bicicleta rămâne cel mai ecologic și simplu mijloc de transport în oraș, mai ales când acesta e complementar la un sistem de transport public „verde” și sustenabil.
În Germania, de pildă, pentru a încuraja mersul pe bicicletă, landul german Baden-Württemberg (sudul țării) le-a oferit câte un covrig gratuit persoanelor care merg la muncă pe bicicletă, demers care are scopul de a contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
130.000 de covrigi au fost oferiți în cadrul acestei iniţiative care a costat landul aproape 60.000 de euro, sumă destinată subvenţionării acestei gustări clasice, potrivit Ministrului Transportului din acest land. Fiecare covrig oferit în mod gratuit bicicliştilor le-a adus brutăriilor participante 45 de cenţi, în plus faţă de cheltuielile cu personalul şi publicitatea.
Cum să ai un transport public sustenabil în 5 pași
În paralel, experții în mobilitate urbană au identificat cinci politici majore pe care autoritățile locale din marile orașe trebuie să le adopte pentru a putea avea un transport public sustenabil.
Astfel, în primul rând, transportul public trebuie regândit ca unul „multimodal”, care să permită oricui, din orice punct al orașului să meargă cel mult 7-8 minute pe jos până să ajungă la un mijloc de transport în comun care să-l ducă apoi rapid în orice alt punct al orașului.
Următoarea măsură o reprezintă încurajarea mijloacelor de transport electrice și „descurajarea” folosirii mașinilor cu combustibili fosili.
De asemenea, cetățenii trebuie să fie ,concomitent, încurajați, să meargă mai mult pe jos sau cu bicicleta, prin crearea de zone pietonale exclusive, piste de biciclete, locuri pentru parcat bicicletele sau trotinetele electrice etc.
Aceasta vine la pachet cu a patra măsură care presupune crearea unei întregi infrastructuri urbane care să ia în calcul efectele schimbărilor climatice și ale posibilelor riscuri de accidente ori dezastre naturale care s-ar putea ivi în viitor (inundații, pene de curent etc.)
Ultima, dar nu și cea mai puțin importantă metodă pentru implementarea unui transport public ecologic o reprezintă continua investiție în tehnologiile verzi prin care se pot reduce emisiile de carbon. Exemplu: aplicațiile care ajută șoferii să găsească mai repede un loc de parcare. În acest fel, mașina petrece mai puțin timp în trafic în căutarea unui loc și produce, implicit, mai puține emisii de carbon.
Acest articol este susținut de ING.
Articol susținut de ING 
