Stratul de gheață din Arctica s-ar putea subția într-un ritm mai rapid decât se estimase deoarece zăpada sărată de la suprafață influențează negativ acuratețea măsurătorilor satelitare, conform unui nou studiu realizat la Universitatea Calgary, publicat marți, transmite Agerpres.
Raportul Grupului pentru Cercetarea Climei din Criosferă din cadrul universității canadiene publicat în jurnalul academic ''Geophysical Research Letters'' indică faptul că evaluarea aproximativă satelitară cu privire la grosimea stratului de gheață sezonier a fost supraestimată cu până la 25%.
Acest lucru înseamnă că Oceanul Arctic ar putea rămâne fără gheață mult mai devreme decât arătau unele predicții științifice care indicau că stratul de gheață va dispărea pentru prima oară în totalitate în timpul lunilor de vară dintre anii 2040 și 2050, subliniază autorul principal al cercetării, Vishnu Nandan.
Dispariția gheții din Oceanul Arctic în lunile de vară va avea impact asupra tiparelor meteorologice globale prin creșterea magnitudinii și frecvenței furtunilor importante și prin modificarea ecosistemului arctic îngreunând procesul de hrănire al unor animale, precum urșii polari.
Există o gamă largă de proiecții cu privire la momentul în care stratul de gheață va începe să dispară în timpul verii ca urmare a creșterii temperaturilor pe glob, iar studiul realizat la Universitatea Calgary pune la îndoială măsurătorile satelitare înregistrate până în prezent.
„Problema este că măsurătorile satelitare cu microunde nu pătrund foarte bine stratul de zăpadă sărată, prin urmare satelitul nu măsoară corespunzător bordul liber al stratului de gheață, iar datele satelitare supraestimează grosimea gheții'', a precizat Nandan.
Bordul liber al gheții se referă la gheața observată deasupra nivelului mării.
„Rezultatele noastre sugerează că salinitatea zăpezii ar trebui luată în considerare în cadrul tuturor estimărilor satelitare viitoare în cazul bordului liber al gheții sezoniere din zona arctică'', a concluzionat cercetătorul, conform sursei citate.